liberinteleorman.ro

Actualitate

Publicitate


Publicitate

Hotelul Red Confort, AMENDAT cu 20.000 lei de ISU Teleorman pentru lipsa autorizației de securitate la incendiu

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Teleorman a sancționat Redcorana SRL, firma care administrează Hotelul Red Confort deținut de omul de afaceri Cornel Roșu, cu o amendă de 20.000 de lei. Motivul principal al amenzii îl reprezintă lipsa autorizației de securitate la incendiu.

Operatorul economic a fost supus unui control la sfârșitul lunii septembrie, iar autoritățile au constatat că hotelul funcționa fără respectarea normelor de securitate la incendiu.

În urma inspecției, ISU Teleorman a decis să aplice o amendă în valoare de 20.000 de lei, considerând că neregulile constatate reprezintă o încălcare gravă a normelor de siguranță. Conform legislației în vigoare, operatorii economici sunt obligați să respecte normele stricte de securitate la incendiu pentru a asigura protecția oaspeților și a angajaților, mai ales că sunt cazuri celebre unde oamenii au murit arși de vii.

Reprezentanții ISU Teleorman au subliniat importanța respectării acestor reguli și spun că vor continua să monitorizeze unitățile comerciale pentru a asigura un mediu sigur pentru public.

„Referitor la societățile comerciale menționate de dumneavoastră, vă precizăm că primul operator economic a fost controlat la sfârșitul lunii septembrie, fiind sancţionat pentru funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu cu amendă în cuantum de 20.000 de lei, la cel de al doilea operator economic menționat controlul este planificat pentru perioada următoare a anului 2024, iar la ultimul obiectiv a fost efectuat un control la sfârşitul lunii decembrie 2023, nefiind constatate deficiente majore pe linia apărării împotriva incendiilor, care să pună în pericol siguranţa construcției. În ceea ce privește deținerea autorizațiilor de securitate la incendiu de către cele trei societăți comerciale, vă comunicăm faptul că doar primul operator economic precizat de dumneavoastră nu deține acest act administrativ, motiv pentru care a fost şi sancţionat protrivit prevederilor legale”, a transmis ISU Teleorman

Instituția a mai transmis: „pentru reducerea riscurilor de producere a incendiilor şi diminuarea consecințelor acestora la obiectivele din categoria unităților de alimentație publică, în perioada 29 – 31.12.2023, personalul Inspecției de Prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență A.D. Ghica” al județului Teleorman a desfăşurat opt controale de prevenire la localurile care organizau mese festive de Revelion. Anterior, pe parcursul lunii decembrie, au mai fost verificate șapte unități de cazare şi 31 de spații comerciale. Din păcate, în zona comercială centrală a municipiului Alexandria au fost constatate şi cele mai multe nereguli pe linia apărării împotriva incendiilor, în special la trei operatori economici din domeniul comerțului.Pe timpul acestor verificări, colegii noştri au avut în vedere măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor, constând în dotarea cu stingătoare a clădirilor, menținerea liberă a căilor de evacuare, exploatarea în condiții de siguranță a instalațiilor electrice, funcționarea la parametrii optimi a hidranților exteriori și interiori, accesul autospecialelor de stingere în zona clădirilor unde işi desfăşoară activitatea fiecare operator economic și funcționarea sistemelor de detectare, semnalizare şi avertizare a incendiilor.Pentru toate neregulile constatate în această perioadă, în cele 46 de controale de specialitate efectuate, inspectorii au aplicat 185 de sancțiuni contravenționale, constând în 156 de avertismente şi 29 de amenzi contravenționale, în cuantum de 246 000 de lei”.

Citiți și: Mafia din pădurea Vedea. Cornel Roșu vrea să cumpere terenul pe care a construit ILEGAL, cu susținerea primarului Drăgușin

Citiți și Piscina ilegală construită în Pădurea Vedea trebuie DĂRÂMATĂ!
EXCLUSIV: Dosar PENAL pentru pădurile vândute ale Alexandriei. Schema prin care suprafețe din fondul forestier au fost împărțite apropiaților lui Drăgușin
Construcții ilegale în Pădurea Vedea, pe fond forestier. Autoritățile nu au făcut verificări din lipsă de sesizări

Cât costă sarmaua pe care Victor Drăgușin le-o dă votanților și cine e livratorul

Hai să dăm mână cu mână și poporului niște sarmale, că e an electoral! Primarul Victor Drăgușin se gândește la votanții săi în anul electoral 2024 și a comandat 1.500 de porții de sarmale, cu ocazia Unirii Mici, compuse din: 4 sarmale din 120 gr. carne, 10 gr. orez, ceapă, înfășurate în foi de varză acră/porție, minim 20 g bacon gătit/porție, mămăligă din mălai de porumb minim 200 g/porție, 1 buc. ardei iute murat, ambalate individual în caserole compartimentate, cu capac, de unică folosință, însoțite de tacâm de unică folosință (cuțit, furculiță și șervețel). Pentru aceasta va plăti 44.040,00 RON (8.849,59 EUR), adică 29,36 lei/porție sau 7,34 lei sarmaua! https://www.e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/116240057

Contractul a fost cumpărat direct de la EDMA SRL, firmă condusă de prietenul primarului Victor Drăgușin – Anghel Eduard Claudiu. Această societate care hrănește multe guri la Primăria Alexandria are ca obiect de activitate: Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase.

De remarcat este faptul că la Fane Turnatoru`, pardon, Tăbăcitu (căzut în dizgrație) porția de sarmale cu mămăligă, ardei, smântână costa 30 lei, iar la Cornel Roșu, la fond forestier neautorizat, cu 25 lei mănânci ciorbă, felul 2, salată, desert gratis clătită, pâinea fiind inclusă, iar la rulota angajaților primăriei, situată în fața primăriei, nu se pot comanda decât burgeri, hotdogi și șaorme, nespecifice românești! https://conciato.ro/produse/sarmalute-cu-mamaliguta/ https://www.redconforthotel.ro/MENIU_DELIVERY_FOREST.pdf

Nu este lipsit de importanță nici faptul ca Anghel Gheorghe a fost consilier județean din partea FSN (1992-1993) și PDSR (1996-2000), fiind adept al ideologiei social-democrate vreme de 30 ani, dar și fondatorul grupului de firme EDMA, dar și tatăl administratorului de astăzi al firmelor!

Anghel Gheorghe a fost, este și va fi un important sponsor al PSD! S-a remarcat în 2007, atunci când a donat 20.000 lei la Comitetul Național. Alături de alți contributori: Nicolae Tatu (70.000), Gâdea Adrian (75.000), Augustin Ioan (75.000). https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G0MP2HCC2WW68I09P8XCGPRSRJD

Masă bogată la Primăria Alexandria: Ruladă pui și caise confiate, capressa cu mozzarela, chiftele de porc în crustă de susan alb și negru

Încă trei primari l-au părăsit pe Ciucă pentru PSD

Primarii comunelor Furculești, Lunca și Crevenicu au decis să părăsească Partidul Național Liberal (PNL) în favoarea Partidului Social Democrat (PSD). Această schimbare marchează o tendință îngrijorătoare pentru PNL Teleorman, care pare să fie „înghițit” de partenerul de coaliție.

Această mișcare politică nu este singulară, ci face parte dintr-o serie de evenimente negative care au avut loc în contextul conducerii interimare a PNL. Fostul premier Nicolae Ciucă, aflat acum în fruntea organizației județene de la Teleorman, își arată adevărata „putere” în partid. De la preluarea Organizației, mai mulți primari au ales să părăsească PNL, semnificând o pierdere de susținere și încredere în partid.

Pe de altă parte, această schimbare de tabără este cunoscută în Teleorman, aici unde traseismul politic este la el acasă dintotdeauna.

În aceste condiții, Nicolae Ciucă și echipa sa au un drum dificil în consolidarea poziției PNL în Teleorman la același nivel din 2020, atunci când PNL a luat pentru prima dată mai multe mandate decât PSD în județ. Este posibil ca aceste schimbări să conducă la o reevaluare a strategiei partidului și la implementarea unor măsuri pentru a împiedica mai multe dezertări în viitor. Oricum ar fi, acest episod politic intensifică tensiunile în arena politică locală și atrage atenția asupra dinamicii schimbărilor de alianțe în România cu doar câteva luni înainte de primele alegeri electorale din 2024.

Primul eșec al lui Ciucă, la PNL Teleorman | Un primar GREU a trecut la PSD

Nicolae Ciucă, președinte interimar la PNL Teleorman – Unele glume se scriu singure

Noi cheltuieli controversate. Cazul sensei Ganea Ionel și legăturile cu Primăria Alexandria

Karatele merg mână în mână cu banul public! Mai ales dacă soția e angajată la Primăria Alexandria! Sensei Ganea Ionel de la Clubul Sportiv Teleorman e pe cale să-și ia tainul anual de la Primăria Alexandria, acolo unde soția este angajată ca referent superior! 1.500 lei va plăti primăria către PFA GANEA N. IONEL pentru Servicii de operator RSVTI (Responsabil cu Supravegherea și Verificarea Tehnică a Instalațiilor/Echipamentelor), pentru instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat şi aparate consumatoare”! https://www.e-licitatie.ro/pub/direct-acquisition/view/116225335

PFA-ul karatist are lipici la banii Primăriei Alexandria și ai școlilor și liceelor subordonate, încă din 2016: 33 de achiziții în valoare de 114.740 RON (22.948,00 EURO) a obținut acesta! https://sicap.ai/achizitii/firma/152820?perPage=50

Sensei are nu mai puțin de 4 locuri de muncă: la Clubul Sportiv Teleorman, de unde încasează 38.571 lei anual și unde face performanță, la TR Administrare Imobile SRL (firma primăriei) – 10.141 lei, la S.C. TEHNIK FOKUS KI S.R.L. – 3.795 lei, la SC COTERM SRL – 3.795 lei! https://alexandria.ro/storage/formidable/2/Ganea-Ileana-avere.pdf

SC TEHNIK FOKUS KI SRL este firma lui Ionel, cu care face bani frumoși, bineînțeles, tot în sectorul bugetar! https://www.risco.ro/verifica-firma/tehnik-fokus-ki-s-r-l-cui-40943240

Rechizitoriu TELDRUM: Cum își jignea Dragnea acoliții – Declarația martorului-cheie

Cel mai greu dosar al lui Liviu Dragnea a intrat, în sfârșit, în linie dreaptă, după ani și ani în care presa a dezvăluit schema infracțională pe care fostul deținut de drept comun de la Penitenciarul Rahova a creionat-o și coordonat-o în toți anii în care a diriguit Teleormanul.

Potrivit declarațiilor făcute de martorul-cheie, Dragnea îi jignea și mustra adesea pe cei care erau puși drept paravan la butoanele companiei Tel Drum, dar și pe cei care erau angajați să-i semneze achizițiile din bani publici în instituțiile statului.

„Bățăuș și Piperea sunt cei care au regizat toate licitațiile în favoarea firmei Tel Drum, pornind de la caiete de sarcini, prețuri, dirgenție de șantier, în direcția lui Bățăuș lucrând și Carmen Dan, care era jurist la CJ Teleorman și care a semnat multe dintre contractele obținute de Tel Drum”, le-a spus martorul anchetatorilor DNA.

„Întâmplător, cred în primăvara anului 2004, eu cu Dragnea trebuia să plecăm la partid la București, eram chiar în fața prefecturii să ne urcăm în mașină și atunci a fost chemat Bățăuș de către Dragnea Liviu și de față cu mine i s-au adus mustrări serioase care au mers până la jigniri privitor la prețul cu care firma Tel Drum câștigase o licitație în comuna Siliștea Gumești.

Dragnea Liviu i-a reproșat lui Mugur Bățăuș că prețul este prea mic și nu poate să lucreze Tel Drum pe așa preț și i-a cerut să suplimenteze din bugetul local”, a mai declarat martorul.

„Cei doi funcționari publici au participat activ la întocmirea documentelor necesare pentru derularea în condiții optime a activității infracționale a grupului, de la momentul întocmirii referatelor pentru privatizarea Tel Drum până în prezent, asigurându-se, prin prisma funcțiilor de conducere pe care le aveau la nivelul Consiliului Județean Teleorman, Victor Piperea în departamentul care se ocupa de drumurile județene iar Mugur Bățăuș în departamentul care se ocupa de proiectele dc finanțare, că fondurile urmează a fi dirijate către Tel Drum SA.

Activitatea acestora în cadrul proiectelor de reabilitare a DJ 506 și DJ 701 este îndreptată spre asigurarea unor beneficii în favoarea unei persoane juridice care nu are nicio legătură oficială cu vreunul dintre cei doi funcționari.

Mai mult martorul…. declară că Mugur Bățăuș a solicitat modificările proiectului tehnic în cazul DJ 506 motivat de faptul că ar avea un utilaj pe care dorește să îl folosească deși acesta cunoștea momentul transferului dreptului de proprietate al trenului reciclator deoarece participase la procedura dc înstrăinare”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori.

„Participarea celor doi funcționari din cadrul Consiliului Județean Teleorman, respectiv Bățăuș Mugur și Victor Piperea reiese din coroborarea documentelor furnizate de Consiliul Județean Teleorman coroborate cu elementele dc fapt stabilite în cadrul investigațiilor privind cele două drumuri județene (DJ 701 și DJ 506) și cu declarațiile martorilor  .. .. . .. . și cu raportul întocmit de OLAF cu privire la Reabilitarea DJ 701.

Astfel cei doi erau direct subordonați lui Liviu Nicolae Dragnea, martorul Nițulescu Teodor precizând că în ceea ce privește personalul din cadrul Consiliului Județean aceștia acționau la dispoziția și ordinul lui Liviu Dragnea, știind fără dubii că Tel Drum era a lui Liviu Dragnea, aspect despre care știa până și șeful SRI din acea vreme, Florescu Dan, care mi-a sugerat să îmi ascund acțiunile din SAIFCAR pe numele altei persoane așa cum face și Dragnea cu Tel Drum (..,)

Bățăuș și Piperea sunt cei care au regizat toate licitațiile în favoarea firmei Tel Drum, pornind de la caiete de sarcini, prețuri, dirgenție dc șantier, în direcția lui Bățăuș lucrând și Carmen Dan, care era jurist la CJ Teleorman și care a semnat multe dintre contractele obținute de Tel Drum”, se arată în declarația martorului cheie al DNA.

Dragnea este acuzat de grup INFRACȚIONAL

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de:

DRAGNEA NICOLAE-LIVIU, președintele Consiliului Județean Teleorman la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul;

FIȘCUCI MARIAN, persoană apropiată primului menționat, acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat;

PITIȘ PETRE, fost consilier în cadrul CJ Teleorman, reprezentant al Tel Drum SA , pentru săvârșirea infracțiunilor:
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– evaziune fiscală, în formă continuată,
– complicitate la două infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul;

NEDA FLOREA, reprezentant al SC Tel Drum SA, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– complicitate la două infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul;

ION FLORIAN, reprezentant al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat;

BĂȚĂUȘ MUGUR, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– complicitate la două infracțiuni de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,
– două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul;

PIPEREA VICTOR, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– constituirea unui grup infracțional organizat,
– complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene;

NEAGOE DANIEL, asociat și administrator al unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat;

PREDESCU MARIN, funcționar în cadrul Consiliului Județean Teleorman, la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Prezentul dosar s-a constituit pe baza unei sesizări a OLAF (Oficiul european antifraudă) transmise la data de 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârșirii mai multor infracțiuni, între care obținerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanțări din fonduri europene, pentru lucrări de reabilitare de drumuri județene.

Din ordonanța întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia:
Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații

Grupul infracțional organizat a fost constituit inițial de către:
– Liviu Nicolae Dragnea, președintele Consiliului Județean Teleorman,
– Fișcuci Marian, apropiat al lui Liviu Nicolae Dragnea și persoană care a devenit scriptic acționar majoritar al Tel Drum SA și care a acționat și ca un interpus al lui Liviu Nicolae Dragnea în administrarea societății comerciale,
– Mugur Bățăuș și Victor Piperea, funcționari în cadrul Consiliului Județean Teleorman care au participat inițial la privatizarea Tel Drum SA iar ulterior s-au ocupat de proiectele finanțate din fonduri publice și asigurarea cadrului necesar câștigării acestor proiecte de către Tel Drum SA și
– Neda Florea, la momentul inițial persoană cu funcție de conducere în Tel Drum SA care a facilitat privatizarea societății, iar ulterior acționar al societății Tel Drum SA, persoană juridică cu capital privat, director al acestei societăți și în prezent director adjunct al Tel Drum SA; s-a ocupat de administrarea societății și a asigurat participarea societății în comiterea infracțiunilor în scopul săvârșirii cărora a fost constituit grupul.
În vederea asigurării pe termen lung a beneficiilor pentru membrii grupului infracțional organizat, activitatea infracțională a fost concepută în etape, în funcție de structura unității administrativ teritoriale, a societăților controlate de membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile și influența pe care aceștia le-au dobândit.
Activitatea de pregătire și modul de acțiune al grupului organizat a impus, în principal, următoarele etape:
– Privatizarea Tel Drum SA și transferarea acestei persoane juridice din proprietatea Consiliului Județean Teleorman în sfera de influență și control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse
– Achiziționarea, în patrimoniul Consiliului Județean Teleorman, atât din fonduri ale acestei unități administrative teritoriale cât și prin obținerea unui credit bancar, a unui utilaj (tren reciclator – stabilizator la rece in situ) de o valoare foarte mare (30 miliarde ROL) care apoi a fost închiriat și ulterior înstrăinat către Tel Drum SA, ulterior privatizării acestei societăți comerciale
– Acordarea, în perioada 2002-2005, a lucrărilor de reabilitare și întreținere a structurii rutiere aflate în administrarea Consiliului Județean Teleorman, către Tel Drum SA, fără a exista o procedură concurențială de atribuire, deși societatea comercială devenise persoană juridică cu capital privat
– Crearea și implicarea în activitatea infracțională a unui număr mare de societăți comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat, astfel încât acestea să poată fi interpuse în procedurile de atribuire a contractelor publice, să fie utilizate pentru crearea de circuite comerciale și financiare și să fie asigurat transferul beneficiilor materiale către membrii grupului infracțional organizat
– Asigurarea câștigării de către Tel Drum SA a contractelor de lucrări finanțate din fonduri publice, în special în cazul Consiliului Județean Teleorman, prin folosirea influenței de care se bucurau membrii grupului infracțional organizat și de funcțiile ocupate de unii dintre aceștia, prin furnizarea informațiilor confidențiale privind licitațiile publice înainte de momentul publicării anunțurilor și prin inserarea condițiilor restrictive în caietele de sarcini (utilajul pe care Consiliul Județean Teleorman l-a înstrăinat către Tel Drum SA era unul dintre criteriile de calificare în cazul lucrărilor de reabilitare a drumurilor județene)
– Obținerea în mod preferențial și fraudulos de finanțări din bugetul național, prin intermediul suspectului Liviu Dragnea Nicolae și obținerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false și inexacte, atât în cazul în care beneficiarul fondurilor era într-o primă etapă unitatea administrativ teritorială (care ulterior direcționa fondurile către Tel Drum SA) cât și în cazul în care beneficiarul fondurilor era în mod direct una dintre societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat
– Facilitarea și intermedierea numirilor unor persoane fizice în funcții din cadrul administrației centrale, prin intermediul membrilor grupului infracțional organizat care administra Tel Drum SA,
– Furnizarea de fonduri pentru formațiunea politică din care Liviu Nicolae Dragnea face parte, prin donații ale membrilor grupului infracțional organizat și ale societăților controlate de aceștia
– Prin prisma influenței pe care Liviu Nicolae Dragnea o avea la nivelul administrației centrale și în sfera politică, asigurarea accesului la informații confidențiale din cadrul instituțiilor administrației centrale și furnizarea de documente cu caracter confidențial către membrii grupului infracțional organizat din mediul privat.
– Obținerea de beneficii patrimoniale de către membrii grupului infracțional organizat, provenite din activitatea infracțională și din utilizarea frauduloasă a fondurilor publice (beneficii cărora membrii grupului infracțional organizat le dau o aparență legală prin scoaterea lor din patrimoniul societății în special cu titlu de dividende, prin plata unor remunerații cu titlu de salariu, prin simularea unor operațiuni comerciale sau civile de transfer de drepturi de proprietate sau drept de folosință, prin încheierea unor contracte de prestări servicii sau livrare bunuri între societățile controlate de aceștia)
Structura grupului a permis o interacțiune ușoară între membrii acestuia, fiind de foarte multe ori disimulată prin prisma atribuțiilor de serviciu ale acestora, suspecții Mugur Bățăuș și Victor Piperea conducând direcții din cadrul Consiliului Județean Teleorman și fiind subordonați suspectului Liviu Dragnea, iar reprezentanții din mediul privat reușind cu ușurință să interacționeze prin prisma contractelor care erau în curs de executare.
Pe perioada derulării activității infracționale, în funcție de modificările intervenite în structura grupului infracțional organizat la acesta, au aderat noi membri precum:
Suspectul Pitiș Petre, fost consilier în cadrul Consiliului Județean Teleorman, care a preluat activitatea de administrare a Tel Drum SA, având aceleași activități în cadrul grupului ca Marian Fișcuci
Suspectul Neagoe Daniel care a facilitat utilizarea unei societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice și care administra această societate, activitatea acestuia fiind de natură să faciliteze și transferul beneficiilor patrimoniale către membrii grupului
Suspectul Ion Florian care a facilitat utilizarea unei alte societăți în activitatea ilicită de obținere a fondurilor publice și care administrează această societate.
În scopul pentru care a fost constituit grupul infracțional organizat, în cursul anului 2008, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bățăuș și Victor Piperea (care au asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), a folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a 55 km de drum județean DJ 701 (limita – Dâmbovița Gratia – Poeni – Siliștea – Scurtu Mare – Slăvești – Ciolănești – Zabreasca – Dobrotești), în valoare de 114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro provenea din fonduri europene.
Au fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic ( memoriu tehnic, estimare cantitativă, verificări de structură), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii unui proiectant pe estimările cantitative și inserarea în cuprinsul proiectului (după predarea de către proiectant beneficiarului Consiliu Județean Teleorman) a cerinței ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiție care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației.
Înainte de publicarea anunțului privind atribuirea contractului, Mugur Bățăus a furnizat reprezentanților Tel Drum SA informații nedestinate publicității, respectiv detalii cu privire la cerințele de calificare și ofertanții care și-au exprimat interesul să participe la licitația publică.
În legătură cu același proiect de reabilitare a drumului județean DJ 701, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin încălcarea dispozițiilor legale privind exercitarea funcției, a emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. Prin furnizarea de informații confidențiale și prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Nicolae Dragnea și Mugur Bățăuș, cu intenție, în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA și implicit pentru membrii grupului infracțional organizat, și-au încălcat atribuțiile legale și au determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA.
Prejudiciul creat în dauna bugetului public este de 25.600.927 lei (diferența dintre prețul ofertat de Tel Drum SA și prețul cel mai mic ofertat), această sumă constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare. La aceste activități au participat în calitate de complici suspecții Neda Florea și Pitiș Petre, persoane care administrau Tel Drum SA.
În cursul anului 2009, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea, cu ajutorul lui Mugur Bățăuș și Marin Predescu (care au asigurat falsificarea și înlocuirea documentelor), a folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte, astfel încât firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a peste 50 km din DJ 506 Cervenia Vitănești Băbăița, în valoare de 62.482.442 lei lei, dintre care suma de 6.930.138 euro provenea din fonduri europene.
Au fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic (planșele desenate pentru profil transversal tip I, memoriul tehnic, design tehnic și plan de execuție, caiete de sarcini, devizele ), documentele fiind denaturate prin falsificarea semnăturii și ștampilei verificatorului de proiect, prin modificarea elementelor cantitative, prin inserarea cerinței (ulterior predării acestuia de către proiectant beneficiarului Consiliu Județean Teleorman) ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie varianta la rece in situ, condiție care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației.
De asemenea, s-a majorat artificial devizul până la suma de 14.132.923 euro, cu consecința creșterii valorii contractului finanțat din bani publici obținut de Tel Drum SA.
Înainte de predarea proiectului tehnic în vederea avizării de către Autoritatea de Management a finanțării, suspecții Bățăuș Mugur, Marin Predescu și un alt funcționar au permis accesul suspectului Neda Florea la informații ce nu erau destinate publicității, prin participarea acestuia la o prezentare a proiectului tehnic în cadrul Consiliului Județean Teleorman iar ulterior, înainte de publicarea anunțului privind atribuirea contractului , Mugur Bățăus a furnizat reprezentanților Tel Drum SA detalii cu privire la cerințele de calificare și ofertanții care și-au exprimat interesul să participe la licitație.
În legătură cu același proiect de reabilitare a drumului județean DJ 506, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, prin încălcarea dispozițiilor legale privind exercitarea funcției, a emis hotărâri de contractare a unui credit intern și dispoziții privind demararea procedurilor de achiziții publice și numirea comisiilor de evaluare a ofertelor. Prin furnizarea de informații confidențiale, prin modificarea proiectului tehnic și depunerea acestuia în vederea avizării și obținerii finanțării, Liviu Nicolae Dragnea și Mugur Bățăuș, cu intenție, în scopul obținerii unui folos necuvenit pentru Tel Drum SA și implicit pentru membrii grupului infracțional organizat, și-au încălcat atribuțiile legale și au determinat membrii comisiei de întocmire a documentației pentru licitația lucrărilor de construcții și membrii comisiei de evaluare a ofertelor să încalce, fără vinovăție, dispozițiile OUG 34/2006 prin inserarea unor condiții restrictive și încălcarea principiului tratamentului egal, desemnând câștigător al licitației publice firma Tel Drum SA.
Prejudiciul cauzat bugetului public este de 5.742.872 (diferența dintre devizul real prevăzut în proiect și devizul modificat), această sumă constituind un beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare. La aceste activități au participat în calitate de complici suspecții Neda Florea și Pitiș Petre, persoane care administrau Tel Drum SA.
Pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale, suspectul Petre Pitiș, în calitate de reprezentant al Tel Drum SA, a simulat operațiuni de achiziție pe teritoriul național (purtătoare de TVA) pe care le-a înregistrat în documentele contabile, utilizând societăți comerciale cu comportament de tip fantomă. Astfel, în perioada 2010 -2012, acesta a sustras de la plata către bugetul de stat suma de 774.790,32 lei reprezentând taxă pe valoare adăugată aferentă operațiunilor comerciale. În aceeași perioadă, sumele aferente operațiunilor evidențiate cu societățile cu comportament de tip fantomă au fost transferate din conturile bancare ale Tel Drum SA în conturile bancare ale societăților cu comportament de tip fantomă, fiind retrase în numerar la scurt timp după transfer și restituite (fără comisionul pentru intermediere) persoanelor care le-au virat inițial.
Totodată, pe perioada de derulare a activității grupului infracțional organizat, membrii acestuia au beneficiat de informații nepublice din cadrul instituțiilor de la nivel local și central cum ar fi: note de fundamentare și caiete de sarcini pentru licitații viitoare ce se aflau în procedură de avizare internă (cum este cazul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale), corespondență între unitățile administrativ teritoriale și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (în cadrul obiectivelor ce se doreau a fi finanțate din PNDL), liste privind proiectele depuse pentru finanțare, documente solicitate de autoritățile judiciare de la instituțiile publice în cursul urmăririi penale (cum este cazul ANCPI). Astfel de documente au fost identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la sediile persoanelor juridice de drept privat. În plus, conform înscrisurilor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, membrii grupului infracțional organizat, propuneau și facilitau numirea în funcții publice a persoanelor cu care aveau relații apropiate (au fost ridicate însemnări olografe în care, fie erau indicate persoane care ar fi fost potrivite pentru ocuparea unui post de conducere în cadrul administrației centrale și care au fost numite ulterior în aceste posturi, fie erau indicate detalii cu privire la dorința unor persoane publice de a pune în funcție o persoană apropiată).
Din activitatea ilicită a membrilor grupului infracțional organizat, aceștia au obținut beneficii personale diverse, în funcție de atribuțiile și rolul pe care îl aveau în cadrul grupului:
– funcționarii publici implicați și-au asigurat funcțiile de conducere în cadrul Consiliului Județean Teleorman, atât Mugur Bățăuș cât și Victor Piperea fiind directorii unor structuri din cadrul autorității publice, având și beneficii patrimoniale în zona privată, spre exemplu Mugur Bățăuș fiind angajat în calitate de expert la una dintre firmele din grup
– Fișcuci Marian, Petre Pitiș, Neda Florea, Ion Florian și Neagoe Daniel au obținut contracte preferențiale prin intermediul societăților comerciale și beneficii patrimoniale directe transferate fie sub formă de dividende și drepturi salariale fie sub formă de bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, dar care figurează în patrimoniul societăților comerciale
– Liviu Nicolae Dragnea, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soție) a obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei și al formațiunii politice din care face parte, respectiv donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009), transferul părților sociale din mai multe societăți controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său, dividende și sume periodice către fiul său cu titlu de salariu de la firme din grup, sume periodice cu titlu de chirie încasate personal de Liviu Nicolae Dragnea și de fosta soție de la o altă societate din grup, bani obținuți de către Liviu Nicolae Dragnea din vânzarea unor bunuri imobile la valori supraevaluate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat, folosirea de bunuri mobile de către fiul său (autoturismul deținut de o societate din grup și a cărui îmbunătățire tehnică a fost achitată de Tel Drum SA) sau folosirea de bunuri imobile tot de către acesta (imobilul din Turnu Măgurele proprietate a Tel Drum SA).

Povestea…

Cine n-a auzit în Teleorman de faimoasa firmă TelDrum? Desigur, a auzit tot omul din zona de sud, chiar și cei de la Satu Mare, ale căror drumuri au fost bătătorite de celebra societate, care asfaltează notoriu chiar și în insolvență. Între cei ce tresar la numele TelDrum se regăsește și Liviu Dragnea, cunoscut ca un om politic cu state vechi în „rele“. Băiat carismatic, cu zâmbet șăgalnic, adept al ideii că populația tăiește bine prin reprezentanți, adică prin el, actual pușcăriaș, a negat mereu orice legătură cu acţionariatul TelDrum, în ciuda faptului că toate drumurile firmei din Teleorman duc către el. Iar dacă ar fi să găsim unul dintre semnele de bază ale trecerii sale prin viața publică, acela este că a contribuit ca o firmă de apartament să ajungă regina licitaţiilor și, în același timp, o pușculiță cu milioane, într-un timp relativ scurt. Spunem asta pentru că, dacă în mandatul 2000-2004, atunci când Dragnea era președintele Consiliului Județean Teleorman, firma apropiată acestuia figura pe locul cinci în topul societăților care au făcut afaceri cu statul, în 2014, când era vicepremier și guverna de zor țara, TelDrum a ajuns pe primul loc. Asta DA performață.

Contractele…

Centralizarea tuturor achiziţiilor publice locale, făcută de presă mai ales de ziarul Liber în Teleorman, pe baza informaţiilor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, arata că firma din Teleorman ţinea, în 2014, capul de afiş în rândul clienţilor statului, câştigând contracte care însumau 40,7 milioane de euro, preponderent din partea administraţiilor publice locale.

Creștea cota, se extindea aria
Datele din SEAP spun că, în intervalul 2012-2014, perioada de guvernământ, coincidență sau nu, TelDrum a semnat contracte și cu alte autorități din afara județului Teleorman, după cum urmează: Consiliul Județean Satu Mare – 1.360.672 lei, Consiliul Judeţean Dâmboviţa – 8.685.920 lei, Primăria Craiova – 39.890.200 lei, Consiliul Judeţean Satu Mare – 38.974210 lei, Primăria Caracal – Acord cadru – Lucrări de reparații și întreținere străzi, alei, trotuare și parcări în municipiul Caracal – 40.088.174 lei, Primăria Slatina – 104.839.000 lei, Comuna Movileni, județul Olt – 6.940.603 lei, Comuna Brastavatu, județul Olt – 1.169.269 lei, Comuna Urzica, județul Olt-2.438.749 lei, Primăria Comunei Giuvărăști, județul Olt (localitatea de proveniență a soției lui Dragnea, Bombonica) – 4.560.415 lei, Consiliul Județean Olt- 7.222.985 lei.

Istoria TelDrum

Demarat în primii ani ai lui 2000, în plină dominație roșie, businessul a avut un succes total până în zilele noastre. Totul a pornit de la setea de parvenire a mustăciosului devenit peste timp unul dintre capii PSD, spuneau oamenii din zona Turnu Măgurele, acolo unde a existat cândva Ferma Dona. Am aflat că, prin diverse tertipuri, această fermă ajungea, prin anul 2002, în proprietatea SC TelDrum SA, care a cumpărat mai multe parcele de teren de la câteva persoane puse în posesie ”peste noapte”.

Extinderea societății, aflată la începuturi în subordinea Consiliului Județean Teleorman, a continuat succesiv, fără opreliști. Ne amintim de, poate, cea mai impotantă manevră a regimului Dragnea: privatizarea TelDrum. Începând de atunci, clanurile aflate în sfera de influență a liderului PSD au trecut de la comerțul naiv, la tunuri de milioane. Soarta firmei a fost decisă în anul 2001, în cadrul unei ședințe a Consiliului Județean Teleorman, acolo unde s-a hotărât că societatea trebuie să fie retehnologizată. Consilierii de atunci au aprobat contactarea unui credit în valoare de 15 miliarde de lei, pentru achiziționarea unui tren reciclator, care să fie folosit la repararea drumurilor pline de gropi. Șmecheria a mers mai departe și, în aceeași întrunire, ”majoritarii” lui Dragnea au aprobat scoaterea la vânzare a acțiunilor TelDrum. Ca pachetul să fie complet, consilierii au mai pompat în conturile firmei pe care tocmai o înstrăinau încă 10 milioane de dolari, împrumut pentru care se cereau garanții guvernamentale. Că, deh, când îți pleacă pruncul de acasă, nu-l lași în lume cu mâna goală.

Câteva luni mai târziu, la licitația organizată de Consiliul Județean Teleorman nu a câștigat nea’ Ion din deal, așa cum, probabil, vă închipuiați, ci nimeni altul decât Marian Fișcuci, pe persoană fizică destul de cunoscută. De la presa vremii aflăm că toată afacerea a făcut doar 4 miliarde de lei, iar amicul lui Liviu a strâns în hambar sume cu nemiluita venite atunci din fondurile Sapard.

Tunurile date cu ajutorul trenului reciclator, laitmotivul caietelor de sarcini participante la licitații deja dedicate, continuă și în prezent, fiindcă, de la an la an, cifra de afaceri a companiei crește cum crește și profitul rezultat exclusiv din lucrări pe bani publici. La mai mare… închisoare.

Legăturile lui Victor Drăgușin cu afaceristul său preferat – Secretul bine păzit

Nae Tatu este unul dintre cei mai agreați afaceriști locali când vine vorba despre lucrările pe bani publici de la Primăria Alexandria sau personale. El a obținut tot felul de contracte în cursul timpului, de la pus pergole în parc până la proiecte generoase de semaforizare „inteligentă”. Ba chiar și-a construit un bloc în Alexandria pe un spațiu înghesuit și cu supărarea vecinilor. Toate acestea cu trecere la primarul Alexandriei, căruia îi datorează succesul în afaceri pe banii statului. Secretul bine păzit al acestei trainice prietenii cu beneficii a fost descoperit acum. Se pare că legăturile de business între cei doi sunt foarte vechi, iar Drăgușin și-a băgat și familia în schemă. Potrivit informațiilor obținute de consilierul local Gabriel Bulumac, Nae Tatu și Victor Drăgușin colaborează pe bani publici „în familie”, încă de pe vremea când era viceprimar.

„De mult timp mă întrebam de ce eroul de la primărie – Victoraș – ține atât de mult la coeficientul de neînchidere practicat de Apa Serv și nu se străduiește să găsească soluții pentru eliminarea acestuia. Apoi, am aflat (mulțumesc celor ce țin la mine și apreciază eforturile mele pentru a dezvălui REALITATEA din oraș) că Victoraș este parte a istoriei apometrizării orașului, iar perioada respectivă îi aduce aminte de tinerețe și probabil îi trezește nostalgii.

Istoria începe în anul 2005, pe vremea când eroul nostru, Victoraș, își desfășura activitatea ca viceprimar în primăria municipiului Alexandria. Pe vremea aceea, printre puținele firme (dacă nu singura) agreată să vândă și autorizată să realizeze lucrări de construcții și montaj apometre era o firmă legată de un celebru afacerist local – SC NIKVIC SRL. Firma a făcut profit bunicel și și-a desfășurat activitatea până în 2018, când și-a încetat activitatea în urma unei insolvențe chinuite.

Afaceristul celebru este Nicolae TATU, dar el nu a fost singurul acționar și administrator al acestei firme – SC NIKVIC SRL, el și-a “găsit” asociat un pensionar din Alexandria. Nimic anormal. Numai că, total întâmplăror, pensionarul pe care l-a “găsit” prin oraș a fost Teodor FRUMOSU. Pentru majoritatea cetățenilor de bună credință, numele Teodor FRUMOSU nu le spune nimic, dar pentru Victoraș al nostru, domnul Tudor este parte a FAMILIEI. Teodor FRUMOSU este chiar SOCRUL lui Victoraș. De aici și prietenia trainică a lui Victoraș cu asociatul socrului, Nicolae Tatu.

Acum, am o întrebare pentru cetățenii de bună credință ai orașului, întrebarea este legată de denumirea societății comerciale – NIKVIC: ▶️ NIK vine de la Nicolae (Tatu), dar VIC❓De la ce ar putea veni VIC❓ Credeți că ar putea veni de la Victor? Credeți că ar fi fost posibil ca tata socru să pună o parte din numele ginerelui pentru a-i purta noroc în asocierea cu Nicolae TATU❓ Chiar sunt curios de la ce credeți că vine VIC, din denumirea societății NIKVIC❗️ Sunt curios să aflu părerile dumneavoastră”, i-a întrebat Gabi Bulumac pe susținătorii săi, de pe Facebook.

Superwoman Elena Popa a încasat două salarii de la stat în același timp

Elena Popa a fost o persoană controversată încă de la poziționarea ei în funcția de director al Centrului Cultural Teleorman, o instituție care cam de pe atunci nu a mai avut preocupări culturale reale. Deși are un buget enorm an de an pentru acte inexistente, Consiliul Județean Teleorman continuă să bugeteze această instituție cu peste 40 de miliarde de lei anual pentru activitate doar pe hârtie. Pe lângă lipsa de cultură concretă, acum s-a aflat că directorul instituției – Elena Popa este un fel de superwoman (personaj din benzile desenate care are multiple puteri) și a ocupat timp de 5 ani două funcții plătite din bani publici.

Numele directoarei figurează pe două contracte de muncă, în același interval orar, opt ore pe zi, la două instituții diferite din subordinea Consiliului Județean Teleorman: Biblioteca „Marin Preda”, unde apărea încadrată ca economist, și Centrul Cultural Teleorman, unde este director și în prezent (salariu 5.600 lei, conform declarației sale de avere). La Biblioteca „Marin Preda”, Elena Laurenția Popa a avut contract de muncă, normă întreagă, în perioada 2014-2019, în timp ce conducea, tot cu normă întreagă, Centrul Cultural, potrivit totalimpact.ro

Cum a făcut doamna să se împartă între cele două joburi plătite de stat nu ar fi greu de explicat având în vedere puținătatea muncii efective, mai ales în funcția de director, acolo unde se încasează salarii pe… repetiții. Totuși, sunt așteptate și măsuri de remediere a lucrurilor, fiindcă se știe despre Centrul Cultural Teleorman că „bubuie” de ilegalități despre care procurorii nu au aflat. Încă.

Directorul APIA Teleorman își ridică vilă de lux pe un teren de 80.000 de euro. Cash!

Viața de angajat la stat este bună pentru mulți dregători de funcții remunerate cu bani publici și deloc puțini, care au pus stăpânire pe instituții fără a arăta concret că au lăsat ceva în urmă. E cazul lui Eugen Coman, director de ani buni la APIA Teleorman, care s-a remarcat prin procese în instanță cu o parte a presei și prin dezastrul la propriu care se găsește în deconcentrata pe care o conduce, unde fermierii abia găsesc un scaun pe care să se așeze când au treabă la sediul secundar, dar despre asta vom face scriere într-un subiect separat.

Revenind la personajul Coman, care a ratat în instanță închiderea site-ului Liber în Teleorman, ne-am concentrat atenția pe evoluția sa materială, despre care vorbesc mulți oameni în Alexandria și nu în termeni tocmai decenți. Persoane care suspectează nereguli în dezvoltarea buzunarului lui Eugen Coman ne-au îndrumat spre strada Mihail Kogălniceanu din capitala de județ, acolo unde șeful de la APIA a început construcția unei case impresionante care promite să fie o clădire de mare impact estetic în zonă, pe un teren pe care l-ar fi cumpărat cu 80.000 de euro cash, conform vecinilor săi, care au auzit că locul de casă a fost cumpărat de „un băiat de popă de la Nanov”. Coman e fiu de preot, dar pare să aibă îndeletnicirile unui purtător de haine duhovnicești care nu slujește cuvântul Domnului, ci pe al necuratului, fie vorba între noi. Pe pancarta pe care legea l-a obligat să o pună la vedere, nu în bătaia vântului, ascunsă de ochii curioșilor de la Liber în Teleorman, scrie numele celor doi care construiesc: Monica Coman și Eugen Coman.

Directorul APIA are, conform declarației de avere din anul 2020, un salariu anual de 100907 lei, ceea ce înseamnă în jurul a 8.400 lei lunar. Soția sa, care de asemenea este angajat pe bani publici la Inspectoratul Școlar Teleorman, a încasat 83.714 în tot anul 2020, la care s-au alăturat cei 6.859 lei dintr-o indemnizație de la AJOFM Teleorman și 1.694 lei de la Casa Corpului Didactic, dar și 89778,76 lei de la Întreprinderea Individuală Coman Monica, din apicultură (Dacă e conflict de interese urmează să decidă organele abilitate).

Familia Coman mai deține un teren intravilan în comuna Nanov, de 1003 mp, un teren agricol în comuna Nanov, în suprafață de 2050 mp și terenul intravilan din Alexandria, de 1046 mp. De asemenea, cei doi au un apartament în Alexandria. Și la active financiare stau bine (din salariile de la stat). Depozitul bancar de la Raiffeisen avea, în 2020, 142540.99 lei, iar cel de la Banca Transilvania 12613.64 lei și niciun credit.

Ciudat e faptul că această acumulare trebuie să aibă legătură cu anumite activităţi de ordin profesional. Dacă un doctor care operează pe creier ar avea averea precum cea al lui Coman, într-o lume normală, nimeni n-ar trebui să-şi pună întrebări. Eşti profesionist, practici o profesie grea, faci performanță, câștigi bani, îţi construieşti vilă și conturi cu multe cifre. Dar despre Coman se știe că e un personaj alunecos, cu un CV controversat, cu multe dezertări în politică la activ și fără vreo performanță care să justifice nivelul de bunăstare pe care îl știm. Dar mai e ceva care ne-a atras atenția din spusele celor care au avut de-a face cu Eugen Coman, dar demonstrația o pot face oamenii care au trecut prin asta, după ce le dispare teama de repercusiuni. Se pare că, dacă vrei să te angajezi la APIA, pe o filieră internă, Coman te invită în birou fără telefon și scrie pe o hârtie: 5.000. Dacă strâmbi din nas, taie și notează din nou: 4.000. Îți sună cunoscut, Eugen Coman? Sperăm că și procurorilor…

Încă 130.000 lei pentru parcul industrial imaginar al lui Drăgușin – Pe ce se duc banii

Parcul industrial imaginar de la Alexandria „înghite” în continuare bani publici deși nu a realizat nimic concret de la înființarea societății. Printr-un proiect de hotărâre, Consiliul local Alexandria intenționează să aprobe suma de 130.000 lei pentru majorarea capitalului social al SC Parc Industrial Alexandria SRL.

Într-o adresă (plină de greșeli) atașată proiectului de hotărâre, reprezentanții parcului industrial spun că banii vor fi folosiți în… cităm: „preocuparea permanenta pentru eficientizarea activităţii subscrisei, posibilitatea stimulării investiţiilor directe, autohtone şi străine, dezvoltarea regională şi nu în ultimul rând, stimularea constituirii de noi locuri de muncă în vederea valorificării potenţialului uman local sau regional. Totodată, sumele de bani solicitate pentru majorarea capitalului social ne sunt necesare pentru achizitia Serviciilor de PR, Publicitate si Organizare Evenimente de Promovare pentru promovarea Parcului Industrial, catre Ambasade, Misiuni Economice, Camere de Comert straine, reprezentative pentru profilul Parcului Industrial.Prin activitati precum: inscrierea in Camerele de Comert Internationale, organizarea de conferinte, intalniri lucrative, vizite in teren cu potentiali investitori romani si straini, precum si organizarea de intalniri cu ambasadori sau reprezentanti ai misiunilor straine, urmarim ca beneficiile aduse in urma acestei achizitii sa aiba drept scop consolidarea businessului, comunicarea mesajelor intr-o maniera prietenoasa si concreta, credibilitate, avand ca rezultat atragerea investitiilor in Parcul industrial”.

Parc Industrial Alexandria are și site. Unul fără prea multe informații clare, dar cu posibilitatea de a citi în limba engleză. Aici regăsim câteva date generale despre obiectivele din viitor precum: Organizarea rețelei stradale, zonificarea funcțională a terenurilor, organizarea urbanistica arhitecturala, indici si indicatori urbanistici, dezvoltarea infrastructurii edilitare, statutul juridic si circulatia terenurilor, mentionarea obiectivelor de utilitate publica, masuri de protectie a mediului, masuri impotriva inundatiilor, alunecarilor de teren.

Chiar dacă, în mod concret, această societate s-a preocupat doar de plata salariilor și a unor proceduri costisitoare, ea încasează în continuare bani de la buget.

Și dacă tot am pomenit de cheltuieli mari, amintim că 5.000 de euro din bani publici s-au dus pe studiul de fezabilitate. Potrivit Sistemului Electronic de Achiziții Publice, S.C. Parc Industrial Alexandria SRL a achiziționat aceste servicii de la societatea Pegasus Engineering SRL, cu sediul în București, o firmă apropiată de… Dragnea.

SC PEGASUS ENGINEERING este o firmă conectată la afacerile familiei Dragnea și a primit de la Ministerul Apărării, fără licitație, contracte de aproximativ 4 milioane de euro pentru proiecte clasificate NATO.

Până în 2009, firma care a primit pe tavă un contract în valoare de 2,6 milioane de euro se numea MARBEL CONSULTING SRL și făcea parte din „suveica” familiei Dragnea. Deși în prezent este condusă de persoane fără renume, până în 2017 firma Pegasus s-au plimbat MUJA NICOLAE, fostul vicepreședinte al CJ Gorj, dar și DRAGNE ILIE-LIVIU, interfața lui Liviu Dragnea în zeci de societăți conectate la banii publici.

Gabi Bulumac a inițiat PRIMUL proiect de hotărâre al unui consilier local din opoziție, la Alexandria – Cine se împotrivește

Cetățenii care tranzitează Alexandria sunt nevoiți să-i dea lui Drăgușin doi lei pentru a parca mașina pe locurile pe care nu le-a făcut el, ci le-a valorificat prin sistemul implementat după ce nu i-au ieșit proiectele imaginare privind: un pasaj subteran de 600 m, două parcări subterane sub platoul de la Casa de Cultură și cel de la Direcția Generală a Finanțelor Publice, plus alte trei parcări supraterane în zone diferite ale orașului (ne place să ne amintim, din când în când, minciunile primarului de la Alexandria). Oamenii sunt obligați să dea doi lei pe oră pe spațiile pe care își puneau mașinile gratuit până să-i vină lui Victor Drăgușin ideea „strălucitoare” de a le cere bani pentru spațiile existente ca parcări chiar dacă stau un minut pe locul respectiv. În acest sens s-a sesizat singurul ales al opoziției din Consiliul local Alexandria care a luat inițiativa de a face un proiect de hotărâre după 32 de ani de anostie. Consilierul local Gabriel Bulumac a redactat un referat de aprobare, care a devenit proiect de hotărâre al Consiliului Local Alexandria, prin care propune modificarea și completarea Regulamentului de funcționare a sistemului de parcare cu plată a autovehiculelor în municipiul Alexandria, prin modificarea și completarea anexei nr. 4, cu privire la parcările administrate de SC Piețe și Târguri Alexandria SRL, prin adăugarea următoarelor puncte: – Perioada de grație: 15 minute gratuit (primul interval de timp din momentul ocupării unui loc de parcare publică plătită) – Scăderea perioadei minime de staționare la 30 de minute (trebuie achitată fie din momentul ocupării locului de parcare, fie la momentul expirării perioadei de grație în avans) – Plata la încasator 1 leu / jumătate de oră (TVA inclusă) – Plata prin SMS – pentru durata de jumătate ora 0.175 euro / jumătate de oră (făra TVA) – Plata la parcometru 1 leu / jumătate de oră (TVA inclusă) – Plata din aplicație pentru durata de jumătate de ora 1 leu / jumătate de ora (TVA inclusă)- Trimitere sms de atenționare cu cinci minute înainte de expirarea duratei pentru care a fost făcută plata.

Gabi Bulumac a anunțat că a inițiat un proiect de hotărâre pe Facebook pentru a interacționa cu locuitorii Alexandriei direct vizați de tarifele lui Drăgușin. Acesta a spus că a întâmpinat deja probleme din partea angajaților primarului, care recunosc legalitatea proiectului, dar îl consideră neoportun.

„O veste bună! După 32 de ani de la revoluție, pe ordinea de zi a Consiliului Local se află un Proiect de Hotărâre inițiat de un consilier local al opoziției. Sunt bucuros că am reușit această performanță, dar îngrijorat de modul găunos în care anumiți angajați ai primăriei înțeleg nevoile celor care le plătesc salariile. Cocoțați acolo, sus, ei servesc doar ordinele șefului suprem și uită de nevoile cetățenilor. Uluitoare este concluzia din raportul de specialitate înaintat de Directorul Executiv – Direcția Juridic Comercial, POSTUMIA CHESNOIU: „Propunerea este legală, dar nu este necesară și oportună. ”Sunt curios cum vor vota consilierii psd”, a transmis consilierul Bulumac.

De ce se împotrivește Postumia Chesnoiu

Idealurile capitalismului de cumetrie sunt în vogă la Primăria Alexandria și asta știe toată lumea. Cârdășia este evidentă și demonstrabilă și devalizează resursele materiale publice ale orașului în beneficiul oamenilor de partid. Postumia Chesnoiu, de exemplu, a știut încă de când s-a urcat pe scaunul de director executiv în cadrul Primăriei că datoriile se plătesc și, pe mutește, a achitat note de plată cu duiumul idolului său care i-a făcut un rost în viață. De la Primăria Alexandria, Postumia câștigă un salariu în jurul a 6.000 de lei lunar, unde mai adaugă câte o indemnizație de prin consiliile de administrație în care o mai plasează șefu` Drăgușin și alte sume provenite din momentele electorale în care păzește alegerile din postura de membru PSD. La aceste venituri se adaugă și cel al soțului, în jurul a 7.000 lei, conform declarației de avere publicată pe site-ul Primăriei Alexandria. În pofida unei situații financiare decente, dar nemulțumitoare pentru omul care vrea să pună mâna pe tot ce se poate obține ușor, Postumia Chesnoiu a primit și locuință ANL de la domnul primar, pe care a solicitat să o cumpere. Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care Postumia Chesnoiu consideră că o propunere a unui consilier din opoziție „este legală, dar nu este necesară și oportună”, înainte ca aceasta să ajungă în consiliul local pentru a decide consilierii oportunitatea… Va urma.

Publicitate


Publicitate