Monica Macovei: “Carantina nu este o pedeapsă!”

în Actualitatea politică/Dezvăluiri

Despre condițiile din centrele de carantină s-a discutat destul de mult și, în general, nu cei mai favorabili dintre termeni. În unele orașe din țară au fost înființate centre de carantină în care s-a locuit la grămadă, uneori fiind vorba de 8 persoane în aceleași camere sau de 80 de persoane care au împărțit, pe toată durata carantinei, aceeași toaletă.

Situația a fost tensionată încă de la început, pentru că declararea pandemiei i-a pus pe decidenți în situația de a acționa rapid, pentru a limita propagarea bolii, în condițiile în care românii din străinătate reveneau acasă în număr semnificativ, după ce pierdeau locurile de muncă, ocupațiile sezoniere sau, pur și simplu, se temeau că nu vor fi lângă familii și nu vor fi bine îngrijiți.

Astfel, mii de români au fost duși în centrele de carantină și închiși acolo vreme de 14 zile, timp în care au apărut, evident, probleme. Și nu ne referim la faptul că unora dintre românii întorși din străinătate nu le-a plăcut mâncarea asigurată de stat, ci la încălcarea flagrantă a unor drepturi esențiale. Încălcare ce ar putea duce, la un moment dat, la procese cu statul.

Invitată la Interviurile Presshub, fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, a declarat, în calitate de avocat în materie de Drepturile Omului, că realmente condițiile de carantină din România ar putea deveni sursa a multe procese cu statul.

“Știți că România are suma cea mai mare adunată din amenzi într-o perioadă scurtă. Sigur, mulți nu au ieșit din casă, de frica condițiilor din spitale, de frica îmbolnăvirii. Dar mulți n-au ieșit de frica amenzii. Nu e normal să pui asemenea amenzi și nu a fost normal nici tratamentul absolut oribil și nedemn pentru cei de peste 65 de ani. E ca și cum i-am scos la marginea societății, de parcă ei erau vinovați pentru ce se întâmplă. Carantina era firească. Numai că, la noi, ca întotdeauna, nu s-a organizat. Nu era mare lucru să organizezi, că s-au dat spații în acest sens, ca în hoteluri să ai apă, dușuri, săpun, să-i testezi pe oameni, în primul rând. I-au și amestecat. Deci ei nu știau care sunt bolnavi, care nu sunt bolnavi, așa că se puteau îmbolnăvi și cei sănătoși, dacă printre ei erau unii infectați. Adică cam ca la Suceava, când managerul i-a chemat pe toți dimineața la ședință. Asta e dezorganizare, dar e și prostie, pentru că, totuși nu e mare lucru să organizezi un spațiu separat, două spații, să-i testezi imediat, măcar cu teste rapide, care nu sunt sigure 100%, dar faci un prim test și apoi îi pui separat. Unii au plecat după după săptămâni spunând: “Păi am plecat cu aceleași haine de pe mine, nu m-am spălat deloc, nici pe mâini, n-am avut nici apă, nici săpun, nu m-am spălat, nu m-am dezinfectat. De ce am stat eu acolo?”

Monica Macovei, la Interviurile PressHub

Mai mult, condițiile din carantină au impresionat pe mulți. Inclusiv pe fostul ministru român al Justiției, Monica Macovei, care a povestit imaginile filmate cu un telefon mobil de către un român întors din străinătate pe aeroportul din Cluj, imagini care duc cu gândul mai degrabă la o pedeapsă pentru cei care s-au întors în țară după izbucnirea pandemiei decât la carantină.

Carantina nu este o pedeapsă. Carantina înseamnă o perioadă petrecută într-un loc sigur, în care să se vadă dacă ești infectat sau nu. Asta e carantina, nu e pedeapsă. Dar au venit românii din străinătate, pe care i-am pedepsit parcă, obligându-i să suporte uneori condiții ca de închisoare. Eu am ascultat înregistrările făcute cu telefonul ale unor oameni foarte supărați. Erau pe aeroportul din Cluj, cred că veneau de la Londra și povesteau cum i-a ținut în curte, îi păzeau jandarmii, jandarmii spuneau că nu știu ce se va întâmpla, pentru că ei doar asigură paza. După care i-a ținut două ore pe niște scări, ca să-I ducă într-o sală de la etaj și acolo nu era nimic. După nu știu cât timp au venit niște mașini mari, i-au încărcat și i-au dus în carantină. Ce carantină? I-au amestecat. Nu le-au dat un dezinfectant când s-au dat jos din avion, nu aveau toaletă acolo, erau îngrămădiți, nu le-a dat nimic. Aici pot interveni mai multe infracțiuni: poate fi abuzul în serviciu, prin încălcarea unor drepturi, poate fi chiar această infracțiune pe care au pus-o în ordonanța militară, infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. Acum, dacă ne pun  pe toți la un loc și nu știu care suntem infectați și care nu, nu înseamnă că statul răspândește de fapt boală, nu că împiedică răspândirea ei? Și această infracțiune este aplicabilă, dacă cineva vrea să dea în judecată autoritățile. Se poate acționa și în civil, și în penal, dar evident trebuie și probe pentru asta. Dar da, se poate.

Monica Macovei

Un aspect important rămâne cel legat de abuzurile forțelor de ordine, care au avut, dintr-o dată, senzația că sunt stăpâni peste populație. Ș, chiar dacă puterea le-a fost destul de stranie, mulți s-au agățat de ea și au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a o exercita. Adesea abuziv. Procesele vor fi, însă, plătite tot din bani publici, așa cum bine subliniază Monica Macovei.

Da, au fost multe abuzuri. E drept că e și prima oară când s-au luat astfel de măsuri, iar forțele de ordine au fost pregătite cât au fost pregătite. Și mai e ceva psihologic. S-au simțit deodată polițiști și jandarmi stăpâni peste noi. Ne opreau pe stradă, ne verificau declarațiile, buletinele și așa mai departe. Și se simțeau stăpâni. E sentimentul puterii. Chiar dacă nu vorbim de o putere foarte mare, e totuși putere. Pentru că puterea corupe, puterea cere putere, îți place puterea, mai vrei. Și pentru că unii au simțit asta pe pielea lor, au dat și sancțiuni nejustificate sau mult prea mari. Sunt niște sume enorme, nicio țară nu a dat asemenea amenzi. Ele pot fi atacate, dar am aglomera foarte mult sistemul judiciar. După ce se termină starea de urgență, în 15 zile, după părerea mea, te poți adresa instanței să contești amenda. O să aibă mult de lucru judecătorii în perioada asta. Problema e că tot noi plătim judecătorii pentru aceste lucruri. Adică mai cheltuim niște bani.

Tags:

Jurnalist de investigație și autor. Co-fondator al publicației Liber în Teleorman, corespondent Europa FM, colaborator al mai multor site-uri de știri. Absolventă a programului pentru jurnaliști de investigație “Edward R. Murrow”, finanțat de guvernul SUA. Specializare în Fact-Checking la Poynter Institute, Florida. Autoarea a cinci cărți de beletristică, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind romanul Cei Care Nu Mint.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*

Cele mai recente în Actualitatea politică