Oamenii din Brânceni și Smârdioasa trăiesc sub teroarea clanurilor de țigani

Carmen Dumitrescu
Nu avem idei preconcepute în privința țiganilor. Știm că aceste comunități au calități pe care majoritarii nu le au și nu le vor avea niciodată. De pildă, solidaritatea dintre țigani e admirabilă și, la o adică, poate compensa multe dintre neajunsurile pe care le putem remarca în cazul lor. Însă lipsa de educație și sărăcia îi determină pe mulți dintre țiganii din Teleorman să dezvolte comportamente abuzive, în fața cărora nu reacționează eficient nici administrația și nici poliția. Iar în comunele Brânceni și Smârdioasa situația pare a fi scăpat de sub control de foarte multă vreme, astfel încât până și primarii de acolo se plâng de faptul că nu mai fac față presiunii acestor comunități de romi și chiar că ei, personal, au avut de suferit de pe urma furturilor și a atitudinilor agresive a acestora. Cele două comune sunt învecinate, iar comunitățile de țigani sunt plasate “strategic” la intrarea în comuna Brânceni și la intrarea în comuna Smârdioasa. Astfel, cel puțin, oamenii din Brânceni se consideră înconjurați de aceste comunități, care-și trăiesc existența separat, care nu comunică în nici un fel cu majoritarii și care se pretează adesea la acte anti-sociale. Oamenii înțeleg că motivul e sărăcia, deși privindu-le castelele cu turnulețe ne putem întreba dacă realmente doar foamea e motivația îi determină pe țigani să terorizeze două comunități de oameni care nu se remarcă prin averi substanțiale. Dimpotrivă…
“Dar faceți, domnule, ceva! Că e o comună cu probleme. Țigani și acolo, și aici. Nu mai pot!”
Dumitru Neagu, primarul comunei Brânceni, se confruntă periodic cu furturi care pot leza grav interesele comunei sale. De pildă, alimentarea cu apă a comunei ar putea acum avea de suferit din cauza unor furturi recente la stația de alimentare cu apă. Același tip de furt s-a repetat și în vara acestui an, astfel că nimic nu-i garantează edilului că episodul nefericit de acum nu va mai avea loc în viitor. Desigur, acesta a adresat rugaminți șefului IPJ Teleorman și Prefecturii Teleorman, însă până acum n-a beneficiat de niciun sprijin real. Și putem înțelege de ce, în contextul în care ai noștri conducători de instituții sunt mai preocupați să-și facă imagine decât să-și ducă realmente cu succes responsabilitățile la bun sfârșit. Ce e drept, nu știm care sunt problemele lui Dumitrașcu, dar în cazul prefectului Carmen Daniela Dan știm deja că pentru ea e mai important să pozeze în Maica Tereza decât să-și îndeplinească sarcinile înscrise în fișa postului. Așadar, primarul Dumitru Neagu nu poate face altceva decât să noteze pagubele pe liste și să aștepte zile mai bune: “Au furat capacele metalice la două puțuri de la stația de alimentare cu apă a comunei. Prima dată le-au furat în timpul verii acestui an. Le-am înlocuit și acum s-au dus la niște tablouri electrice, le-au forțat, le-au rupt lacătele, au tăiat cablurile cu tensiune în ele, nu pot să-mi dau seama cum n-au murit acolo, și au sustras tot ce se putea. Paguba de acum se ridică la valoarea de aproximativ 2.000 de lei fără manoperă. Au venit cei de la poliție, au luat amprente. Asta se întâmplă și pentru că noi nu putem să asigurăm paza. Nu putem să angajăm, deși avem fonduri bugetare. E foarte greu… Am ajuns să ne ducem la firme de pază, să încheiem contracte de prestări servicii cu acestea, le dăm o grămadă de bani, în condițiile în care dacă îi angajam noi era mult mai ieftin. Dar problema e că am comunitățile astea de romi aici pe raza mea, mai sunt și cei din Smârdioasa. Sunt înconjurat. Am fost la domnul inspector șef al poliției într-o audiență și chiar i-am zis: “Dar faceți domnule ceva! Că e o comună cu probleme. Țigani și acolo, și aici. Nu mai pot!” Pai 90% dintre cei care fac probleme aștia sunt. Devastează tot. Mi-au suplimentat poliția de aici, dar problema ei că polițiștii nu stau aici. Îi pun de noaptea în patrule și apoi au liber. Și uite, de două, trei zile n-am văzut picior de polițist aici. Când am găsit furtul de sămbătă am sunat la 112. Mașina poliției nu se vede deloc aici. Nu știu ce fac cu ea, fac naveta la Alexandria, habar n-am. Dar eu nu mai pot așa. Păi eu am de alimentat cu apă vreo 800 de gospodării și furtul de la stația de apă mă pune în mare dificultate. Am făcut și o plângere la prefectă. Până acum n-a găsit niciun mod în care să mă sprijine. E dezastru ce se întâmplă aici la noi! Și toți ridică din umeri”
Primari terorizați, comunități devastate
Nici primarul de la Smârdioasa, Stelică Brânzărea, n-a reușit să facă pace cu propriile comunități de romi. De altfel, în fața primăriei se pot vedea zilnic căruțe trase de măgari sau de cai, fuste înflorate și pălării cu boruri largi. Practic, acolo pare a fi chiar locul de întâlnire al țiganilor din zonă, care nu pot fi fotografiați, pentru că orice gest intruziv poate genera reacții agresive din partea acestora. Acum ceva vreme, Stelică Brânzărea ni se plângea că țiganii din comuna lui i-au furat oglinzile de la mașină, fiind la momentul acela extrem de supărat pentru că înlocuirea lor era o chestiune dificilă, având în vedere valoarea și marca autoturismului său personal. Mai mult, și el ne mărturisea că nu a găsit niciun mijloc de a controla aceste comunități și că, în general, țiganii din comuna lui fac orice le trece prin cap nestingheriți, pentru că uneori și poliția se teme de ei. În ceea ce-i privește pe oamenii simpli din cele două comune, ei se tem în tăcere, pentru că orice cuvânt spus la adresa comunităților de romi le-ar putea cauza probleme mari. Așa că mulți îndură în liniște și încearcă să se resemneze cu situația. Ce este foarte clar rămâne faptul că, deși s-a încercat, nu s-a putut lega o relație de comunicare sau de amiciție cu clanurile țigănești din aceste comune, romii refuzând să se amestece cu majoritarii. Oamenii care îi cunosc spun că la mijloc ar fi o chestiune care ține de tradiția lor. Că țiganii îi privesc pe localnici într-o manieră superioară și că de aici derivă tot comportamentul lor agresiv. În privința poliției, aceasta stă pe margine și intervine doar după ce răul s-a produs, pentru că mai mult nu se poate face. Ce e drept, nici noi n-am ști să găsim soluții pentru această situație, în contextul în care țiganii au și ei aceleași drepturi ca localnicii. Dar, pe termen lung, s-ar putea cel puțin lucra pe segmentul educației, astfel încât odraslele celor care acum terorizează două comunități de oameni pașnici să se dezvolte frumos și să învețe să-i trateze pe cei din afara etniei lor cel puțin cu respect, dacă nu ca pe niște egali care merită, la rândul lor, liniște și siguranță.