Ziarul Liber in Teleorman Nu te poţi rupe de ceea ce eşti. Dar te poţi rupe de ceea ce nu eşti şi poţi merge mai departe, fiind cu adevărat tu însuţi. Proiectul nostru este chiar acesta: un drum către autenticitate şi către libertatea de asumare. În Teleorman se discută întotdeauna despre asumare în termeni incerţi. Fiecare pretinde că îşi asumă opiniile şi acţiunile, uitând că asumarea presupune şi o concordanţă între aparenţă şi esenţă. Verbal, toţi ne asumăm libertatea
Nicky Serețeanu
Spirit gregar va exista întotdeauna și nu va dispărea o dată cu rasa umană, întrucât este specific atât oamenilor, cât și animalelor (cel mai elocvent exemplu în cauză fiind turmele de oi). Mai nou, este o modă printre semidocți și chiar sfertodocți să râdă de proști, pentru că acesta este un apanaj al mediocrilor – să se autoevalueze (și, implicit supraevalueze) în comparație cu cineva mai slab decât ei. Pentru că un om inteligent va face întotdeauna contrariul. Mai nou, la modă în România este să îți torni o găleata cu apă în cap. Chiar dacă nu știi care-i scopul inițial de la care a pornit, chiar dacă este o adaptare penibilă a ceva ce a pornit de peste ocean. Important este să fii vizibil, iar dacă ai veleități de pseudo-vedetă să ți le etalezi prin publicarea în media a momentului în care faci asta, întru imortalizarea pe veci a acestuia.
Nu contează că anual mor aproape 3 milioane și jumătate de oameni din cauza lipsei de apă potabilă, iar de boala pentru care se face circul cu galețile un pic peste 3 mii. Contează că mulți dintre cei care vor să fie clowni de moment habar nu au pentru ce se face „circul”.
Mulți alți gregari, însă, superiori celor din ultima categorie enunțată, preferă să râdă de aceștia din urmă, lansând o altă provocare la fel de gregară ca provocarea găleții (da, așa se intitulează circul), numită provocarea cititului. Aceasta consta în nominalizarea a 10 cărți citite pentru a fi lecturate de prieteni (de cele mai multe ori virtuali) de-ai lor. Problema este ca titlurile operelor respective sunt fie literatură ieftină, fie cărți din prima parte a ciclului primar, ceea ce dovedește vădit că este vorba doar de niște sferto sau semidocți care vor să râdă de proști, cu unicul scop de a se valida reciproc în percepția de superioritate față de aceștia. Iar, în final, cine vrea să facă ceva, fie că este vorba de donații pentru anumite afecțiuni, fie că este vorba de o simplă lecturare a unei cărți, o face fara să facă mare tam tam pe temă. Dar, evident, pentru un semidoct e un mare lucru că a reușit să citească o carte, fie ea scrisă și de Chirilă, Puric, Mihaela Rădulescu or Cărtărescu.
