Incursiune în jungla politicii teleormănene

Carmen Dumitrescu
Așa cum masele nu sunt uniforme, nici politicienii nu sunt. Și pentru a ști cum ne comportăm cu politicienii, în funcție de profilul lor psihologic, trebuie să cunoaștem niște clasificări importante. Odată memorată, această clasificare va permite fiecăruia dintre noi să manipuleze politicieni, în virtutea dreptului la manipulare, un drept consacrat, aplicabil și de către noi, nu doar de către ei…
Cel mai agreabil tip de politician este POLITICIANUL-VULPE. E genul de om care, chiar și atunci când nu te place, se comportă ca și cum ai fi o revelație pentru el. Zâmbetul nu-i lipsește niciodată de pe buze, încheie alianțe dintre cele mai oportune, se bucură de simpatia maselor, chiar dacă ele simt că în spatele privirii senine se ascund secrete tenebroase. Întotdeauna, politicianul-vulpe are o relație bună cu presa. Jurnaliștii nu-l inoportunează niciodată, așa că le caută mereu prezența, încearcă să dezvolte relații trainice de prietenie și în afara evenimentelor politice, în consecință, activitatea lor este mereu în ziare, în emisiuni politice, în buletinele de știri ale posturilor de radio. Politicianul-vulpe are sângele fierbinte, nu stă locului nicio secundă și îi alunecă ochii în toate direcțiile, fără a mai face diferența între bine și rău. Are bani și crede că totul i se cuvine. Vrea, poate și știe totul… Îi place să vâneze, de regulă, rozătoare și alte animăluțe de talie mică… Cu toate acestea, e discret și își vânează prada cu abilitate. În general, are cariera strălucită și de lungă durată…
Al doilea tip de politician, admirabil până în măduva oaselor, este POLITICIANUL-ȘARPE. Are o privire care te face să te simți întotdeauna mic și te determină să îl supraestimezi, orice ar face. De obicei, fizicul îl ajuta, politicienii-sarpe fiind, de regulă, și donjuanii politicii autohtone… Zâmbește doar atunci când e cazul, în restul timpului păstrând aceeași expresie impenetrabilă, care te determină să cauți explicații pe care știi că nu le vei găsi niciodată. Își supune subordonații unor teste de fidelitate și se înconjoară numai de oameni care și-ar da viata pentru el. Trădătorii îi repugnă… Are sânge rece și știe să gestioneze situațiile de criză. Găsește întotdeauna cheia de rezolvare a conflictelor, atunci când interesul e acela de a nu avea conflicte în jur. Fin psiholog, se face ușor plăcut de ceilalți, dându-le totuși sentimentul că le face o favoare vorbindu-le sau zâmbindu-le. Cu mass-media încearcă să nu cultive relații prea apropiate, considerând, în sinea lui, că nu are nevoie de mediatizare, simpla lui prezență având efecte halucinogene asupra maselor. Evident greșește, dar cu atatea calități, ce mai contează o mică fisură?
Ultima tipologie este cea a POLITICIANULUI –MAIMUȚĂ. Nu are personalitate proprie și se dezvoltă în umbra unui lider, de regula politician-șarpe. De aceea, simte nevoia să își imite modelul și să se comporte ața cum interpretează el niște atitudini ale superiorului ierarhic, uneori devenind nesimțit, bădăran și sexist. De cele mai multe ori, imită foarte prost oamenii pe care îi admiră iar masele, așa inculte cum sunt ele, simt eforturile disperate și devin scârbite. Mass-media îl evită și il folosește drept subiect, atunci când lipsesc evenimentele reale. E genul de politician care sună jurnaliștii să îi roage să le facă unele favoruri, sugerând ca vor face, în schimb, un gest amabil atunci când va fi cazul. Din fericire, politicienii maimuță sunt adeseori folosiți ca unelte de către politicienii vulpi și șerpi iar în schimbul efortului depus, li se oferă poziții publice importante, din care pot gestiona resurse.