În general, toată lumea are o părere critică despre orice, însă nemulțumirile, mai mult sau mai puțin vocale, pe care oamenii de rând și le expuneau doar printre cunoștinte , au devenit publice odată cu răspândirea internetului.
Este binecunoscut faptul că, în general, românii sunt pasivi, iar teleormănenii nu fac rabat de la această regulă, ba, din contra. Aceștia preferă să își spună of-urile cu privire la politică într-o manieră destul de rezervată în mod public, mai ales presei, în schimb își varsă naduful în cercurile personale mai ceva ca într-o poiană modernă a lui Iocan.
Însă cea mai virulentă poiană a lui Iocan o constituie internetul, în special comunitățile online, cum ar fi și cea a municipiului Alexandria, de pe cea mai celebră rețea de socializare.
Aici, teleormănenii se arată foarte revoltați de politicul ultimilor 24 de ani, de lipsuri și de deciziile politicienilor. Citind comentariile celor care, de cele mai multe ori se semnează cu numele real, și nu sub pseudonim, ai impresia că e un fel de revoltă generalizată a cetățenilor nemultumiți de direcția politico-economico-socială a vremii.
Aceștia acuză autoritățile de la lipsa de implicare în problemele cetățenești, până la cheltuieli nejustificate ale banilor publici or defrișări ilegale. Mai mult, majoritatea cetățenilor din întregul spectru socio-profesional se plâng de ultimele modificări aduse Regulamentului de Conviețuire Socială. Din zecile de opinii de pe internet, niciuna nu se arată în totalitate multumită de aceste modificări, toată lumea critică și, în accese de furie din spatele unei tastaturi aflate între patru pereți, aruncă și cu imprecații. În schimb, la dezbaterile publice pe marginea modificărilor ce urmează să fie aduse nu s-au prezentat decât două persoane.
Situație tipică revoltatului-pasiv: sunt nemulțumit, vreau să pornesc o revolta, aș schimba totul din temelii, dar parcă mai bine merge un mic și-o bere în fața televizorului care-mi spune cu cine să votez și la alegerile următoare. Chit că sunt aceeași pe care îi înjur atunci când mă revolt și opinez cum ar fi mai bine atât pentru mine, cât și pentru ceilalți cetățeni, cu care rezonez (în comentarii pe internet, dar și în opțiune politică, la urne).
Pentru că revoltatul pasiv ar lua atitudine, dar puțin mai încolo. Pentru că el înjură printre dinți atunci când nu mai are umbra deasupra capului și când respiră un aer plin de praf or i se inundă agoniseala de-o viață ca urmare a defrișărilor dispuse de cei pe care el însuși i-a girat și continua să îi gireze în funcțiile decizionale.
Revoltatul pasiv nu e o specie pe cale de dispariție, e doar comentatorul de pe margine, iar tușa este plină de aceștia. Comentează însă în șoaptă în viața reală și își urlă necazul pe internet. În schimb, pe ștampilă apasă cu aceeași intensitate pasivă, într-un gest automat de perpetuare a propriei condiții.
Iar asta mă revoltă….pasiv!