liberinteleorman.ro

Războiul intern din vechiul PNL slăbeşte Opoziţia din Teleorman

pnl2Carmen Dumitrescu

Războiul intern început în urmă cu vreo două săptămâni  la nivelul vechiului PNL din Teleorman este, probabil, privit cu mult amuzant de către pesedişti. Ocupaţi să-şi asigure propriile interese în eventualitatea preluării guvernării, vechii liberali au început să se agite, pe fondul lipsei de la conducerea partidului a lui Marin Almăjanu, care avea grijă să negocieze cu fiecare membru beneficiile de după confruntarea electorală.  Eugen Pîrvulescu, rămas interimar după retragerea forţată a lui Almăjanu din politică, n-a adoptat acelaşi stil de negociere ca predecesorul lui, determinându-i pe unii dintre liberali să facă orice e necesar pentru a se debarasa de noua conducere. Metoda identificată drept cea mai eficientă a fost aceea de a culege semnături de pe la primarii şi membrii de seamă ai partidului, cu speranţa de a-i convinge pe liderii de la Bucureşti că e mai oportună numirea unui lider de la centru până la organizarea alegerilor.

Ce vor, de fapt, liberalii care au iniţiat acest demers?

eugen2E simplu ca lumina zilei: un lider de la Bucureşti ar fi mai mult absent decât prezent, ceea ce le-ar oferi lor puteri sporite în interiorul partidului, fără a mai fi obligaţi să-şi discute doleanţele şi ambiţiile de mărire cu un lider local, fie el chiar Pîrvulescu. Pe de altă parte, din punct de vedere moral, ceea ce şi-au propus acum vechii liberali pare un scenariu desprins din filmele cu hoţi, pentru că oricât i s-ar reproşa lui Pîrvulescu ascensiunea rapidă, nu au fost prea mulţi liberali teleormăneni în istoria partidului care să fi investit resurse şi efort pentru rezultatele electorale foarte bune obţinute de PNL, chiar şi după ruperea de PSD. Dar, evident, atunci când ciolanul miroase de la distanţă, liberalii uită toate aceste lucruri şi consideră că e mai bine pentru ei să ia decizii singuri. Dincolo de partea morală, există şi o componentă practică a problemei războiului intern din vechiul PNL: Iliescu, Savu sau Drăghici  şi-ar putea asuma vreodată o responsabilitate reală faţă de partid, asta presupunând bani în campanie şi implicare zilnică în viaţa partidului? E foarte puţin probabil, pentru că în ecuaţia asta, toţi se visează prefecţi şi vicepreşedinţi de consiliu judeţean.

Unde e eroarea?

Depăşind toate aceste dileme, adevărata eroare a vechilor liberali este aceea că au iniţiat războiul intern în cel mai prost moment cu putinţă: înainte de 2016, când cele două partide (PNL şi PDL) ar fi trebuit să facă eforturi de consolidare, nu de fărâmiţare. Abia după ce Dreapta ar fi fost cu adevărat unită şi ar fi trecut proba unui proces electoral comun, o astfel de mutare ar fi avut sensul ei. Pentru că s-ar fi referit la nişte rezultate. În condiţiile de faţă, discutăm discutăm strict despre orgolii. Şi e păcat! Că era prima dată în istoria politicii teleormănene, când Dreapta avea o şansă reală la câştigarea alegerilor în anul 2016.  Astăzi, Marian Petrache va veni în Teleorman pentru a discuta cu vechii liberali dacă e oportună sau nu plecarea lui Pîrvulescu din fruntea partidului. Evident, o decizie se va lua abia în săptămânile următoare.

Un lucru rămâne cert: în timp ce liberalii se bat ca orbii pentru un ciolan inexistent, în tabăra pesedistă se râde. Cu lacrimi…

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Publicitate

Scoruri live

Articolul precedent

Drăguşin: “Vă asigur că în luna decembrie îmi voi depune candidatura pentru fotoliul de primar!”

Următorul articol

Școala Gimnazială Nr. 2 Videle din nou pe podiumul concursului național „Democrație și toleranță”

Cele mai recente articole de Actualitate

Don't Miss