liberinteleorman.ro

O oră cât o viaţă! Cazuri cu necazuri la Unitatea de Primiri Urgenţe!

31 iulie 2014

Monica Vasilescu

UPU

O vorbă românească spune că e mai bine să fii sănătos decât să fii bolnav, mai ales când ai de-a face cu un întreg sistem. Lăsând gluma într-o parte, sănătatea e mai presus de orice, iar când dă semne de retragere, este de preferat să apelăm la specialiști. Așa fac destui teleormăneni care ajung în pragul critic, iar asta demonstrează că traiul actual și multele schimbări, în alimentație, dar nu doar atât, au făcut ca omul să fie aproape dependent de sistemul care ajută la reglarea stării de sănătate.

În Alexandria funcționează cea mai mare unitate spitalicească din Teleorman – Spitalul Județean de Urgență Alexandria. Structura sa de profil este asigurată de o asistenţă calificată, de medici şi  specialişti cu pregătire temeinică. Toți pacienții în stare gravă sunt aduși la Unitatea de Primiri Urgențe, parte a spitalului, acolo unde se găsește un medic de gardă de prima linie. Mulți vin aici cu probleme ușoare, ce ar putea fi rezolvate de medicii de familie, dar și cu afecțiuni dificile, a căror complexitate face să fie trimise mai departe, spre capitala țării.

Deşi s-a confruntat de-a lungul vremii cu dificultăţi, Serviciul de Ambulanță Teleorman asigură, în flux continuu, serviciile solicitate de bolnavi. Fie că au în față cazuri grave sau doar indivizi care au consumat alcool în exces, cadrele medicale de pe Ambulanță efectuează cu simț de răspundere asistenţa medicală la domiciliu şi transportul la spital pentru cazurile deosebite.

Am asistat timp de un ceas la hărmălaia de la Camera de Gardă. Cuvântul hărmălaie nu este deloc greșit în raport cu ceea ce se petrece zi de zi la Urgența celui mai mare spital din Teleorman, acolo unde vin pacienți din tot județul, iar adresabilitatea este tot mai crescută.

Cea mai mare aglomerație, am aflat de la cadrele medicale, este dimineața și seara, iar pacienţii critici sunt în jur de 10%. Restul se încadrează în categoria celor cu potenţial critic, cazuri oncologice, psihiatrice sau sociale, internaţi pe secţie, deşi situaţia acestora ar putea fi rezolvată şi prin sistemele de ambulator, medic de familie etc.

La UPU, de multe ori, se pune problema pe care bolnav să-l preiei primul. Medicii sunt puşi în situaţia de a avea mulţi pacienţi în stare critică, neştiind pe care să-l asiste mai repede, iar atunci începe nemulţumirea. Mai mult, locurile fizice reprezintă şi ele o deficienţă, fiindcă sunt puţine paturi pentru pacienţii critici.

Cazuri…de infarct

Primul pe care l-am văzut solicitând ajutor medicilor a fost un băiat de 27 de ani, cu infarct miocardic. Deși prea tânăr pentru o astfel de afecțiune, nu este caz unic întâlnit, mai ales că, în ultimii ani, sunt arhi­cu­nos­cu­te comporamentele umane: stil de viaţă dezordonat, ali­mentaţie dezechilibrată, stres psihic, și altele.

Durere de cap indescifrabilă

Un pic mai târziu, pe holurile spitalului apare o bătrână. Pe ea nu a adus-o ambulanța și nici nu a cerut vreun alt sprijin în afara unei banale consultații la cap, având o durere greu de suportat. ”Nici nu știi să citești, mai și comentezi”, s-a auzit de pe holul spitalului, din incinta Camerei de Gardă, unde o asistentă era revoltată de abilitățile slabe în ale descifrării scrisului de doctor pe care le are bunicuța. Sunt semne că nervii se adună pe măsură ce pacienții se înmulțesc și nu toate cadrele medicale au învățat să aibă aplecare către suferința omului din fața lor, fiindcă nu prea se poate ceea ce vrem cu toții, ca halatul alb să implice responsabilitate și chemarea de a face bine suferindului care a venit la spital de nevoie, nu de drag.

A rămas fără deget

Spre seară, pe poarta unității intră un tânăr însoțit de doi membri ai familiei. Din nedumerirea pașilor pe care îi făcea spre UPU, se vedea că problemele de sănătate nu prea i-au dat bătăi de cap în cursul vieţii, în așa fel încât să apeleze la doctorii de aici. Acum avea o problemă apărută din neatenție: i s-a rupt un deget, după ce i-a căzut un lemn gros pe mână. Cu suferinţa la cote avansate, s-a uitat pe ușa de la intrare, pe care era scris un mesaj greu descifrabil de cineva care calcă întâia dată în acest spital: ”la etaj se urcă după rampă”. Direcționarea este adresată persoanelor care vor să aibă acces către alte sectoare de activitate, nu celor care au nevoie de îngrijire medicală urgentă. După ce s-a dumirit că pe unde are intrare ambulanța are și el, băiatul a ajuns în sala în care a fost tratat şi bandajat.

Bătută de concubin

Pe aceeași intrare de pe rampă, își fac apariția doi tineri având aspect neîngrijit: ea – cu vânătăi pe corp, plângând, fiind reținută în a se adresa medicilor, el – hotărât în a duce-o la îngrijire, după ce a agresat-o fizic. Am aflat că erau dintr-un sat de pe lângă Alexandria și tocmai avuseseră o neconcordanță de opinii, care s-a încheiat cu o bătaie zdravănă.

În tip ce fata bătută era pansată, maşina de urgenţă a adus pe targă o femeie paralizată, neavând niciun însoţitor. Aceasta a fost consultată cu rapiditate de către doctori şi supusă testelor medicale de rigoare.

Şpaga cea de toate zilele

Un caz aparte de normalitatea pe care am întâlnit-o timp de o oră la spital a fost al unui băiat cu piciorul fracturat, care avea nevoie să fie trimis cu Ambulanţa la Bucureşti. Pentru că voia să aibă trecere la un anume medic, ruda acestuia, care nu s-a deplasat cu pacientul spre capitală, i-a băgat în buzunar ambulanțierului o sumă de bani. Nu ştim exact cât a făcut deplasarea, dar, în mod cert, drumul a fost mult mai lin, mai rapid, şi… la destinaţie precisă.

La Urgenţă vin şi alt soi de oameni, cadrele medicale fiind de multe ori în situaţia de a îngriji oameni băuţi, cu chef de scandal, pe care nu îi pot arunca în stradă, pentru că nu le permite nici legea, nici morala. Cazurile sunt dintre cele mai diverse: de la afecţiuni digestive, căzuţi în stradă şi agresaţi, la infarct, boli de inimă, înjunghieri.

”Să-şi facă treaba medicii de familie”

Spitalele nu ar trebui să interneze toate cazurile care se prezintă, ci numai pe acelea foarte grave, a spus conducerea, managerul Valentin Filip arătând cu degetul şi către terţi. Pentru a nu mai fi aglomeraţie la Camera de Gardă, directorul face apel către medicii de familie să-și facă treaba. Nici pe cei din spital nu-i ocolește și îi mai trage la răspundere când internează ce nu trebuie.

Numărul unic de urgență 112 stă la dispoziția tuturor 24 de ore din 24, dar acesta este de multe ori apelat de persoane care nu au urgenţe şi care nu fac altceva decât să încurce bunul mers al lucrurilor.

“Mergeți pe margine, domnișoară”

De când a revenit doctorul Valentin Filip la cârma spitalului, ordinea şi disciplina sunt constante pe holurile unităţii. “Mergeți pe margine, domnișoară”, se aude vocea angajatei care lustruieşte de zor pardoseala, mai cu seamă de când spitalul se află în modernizare.

Modernizare

Aşa cum se ştie, Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria este reabilitat cu bani europeni. Proiectul prevede refacerea corpurilor A şi B ale clădirii, respectiv a tuturor secţiilor medicale existente, precum şi dotarea unităţii cu echipament medical modern şi remodelare arhitecturală. Durata totală desfăşurării proiectului este de 2 ani şi ar urma să aibă finalizarea în 2014.

Corpul C, unde se află aripa în care se fac operaţii ATI, va fi supus unui alt proiect amplu de reabilitare, tot cu fonduri UE, dar după ce va fi finalizat cel din prezent.

În timpul înfrumuseţării par să se schimbe şi condiţii. Chiar dacă unii pacienţi încă mai vin cu medicamente de acasă, unele saloane arată precum cele din afara ţării. Mai sunt locuri nerenovate, reminiscenţe ale vechiului spital, dar imaginea este vizibil schimbată faţă de aspectul din trecut al spitalului.

Monica Vasilescu

Monica Vasilescu este redactor Realitatea.net și profesează ca jurnalist din anul 2007. Și-a început cariera în presa locală din județul Teleorman și a scris la mai multe publicații specializate pe investigații și subiecte anticorupție. A fost corespondent și colaborator al mai multor site-uri de știri în domenii precum: politic, social, eveniment, justiție. Este co-fondator al publicației Liber în Teleorman, premiată în cadrul Galei Superscrieri, în anul 2019, la secțiunea „Presă Locală”, cu diploma pentru "Curaj, Răbdare și Adevăr".

6 Comments

  1. ,,Pentru că voia să aibă trecere la un anume medic, ruda acestuia, care nu s-a deplasat cu pacientul spre capitală, i-a băgat în buzunar ambulanțierului o sumă de bani,,

    Serviciul de ambulanta nu are nicio legatura cu medicii cind sunt trimisi pacientii la Bucuresti. Minciuna grosolana, dezinformare…

  2. Nu am de ce să inventez așa ceva. Omul i s-a adresat ambulanțierului: ”băiatul este așteptat de către doctorul X, îl cunoaște el”. Atât. Și i-a dat bani… ”să ajungă cu bine”.

    • asa, si tot nu am inteles ce treaba are ambulantierul cu faptul ca pacientul il cunoaste pe medicul respectiv
      Ambulanta il transporta pana la bucuresti si atat

      • si inca ceva draga MV, lumea nu vede cate indura cadrele medicale…de la jigniri pana la agresiuni fizice. lucrurile astea nu se spun in presa, doar despre spaga se vorbeste.
        lor cine le ia partea? nimeni, nici macar sindicatele care sunt aservite politic
        sunt multe de spus despre domeniul asta…. foarte multe

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Publicitate

Scoruri live

Articolul precedent

Teleormanu-n deznădejde! Primari captivi în blazare și comune aflate la coada sărăciei

Următorul articol

Cine-l sapă pe “micul Putin“?

Cele mai recente articole de Reportaj

Locuri de neratat în Teleorman

Fiind situat în zona de sud a României, județul Teleorman face parte din regiunea Munteniei. Vecinii săi sunt Argeșul, Oltul, Dâmbovița și