liberinteleorman.ro

“Ceauşeasca” de la DGASPC Teleorman

21 octombrie 2014

ceauseascaCarmen Dumitrescu

La nici două săptămâni de la numirea ei în funcţia de director interimar al Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, Rodica Miloş a demonstrat că puterea schimbă caracterul omului aproape instantaneu. Astfel, potrivit angajaţilor instituţiei, atitudinea Rodicăi Miloş de după preluarea celui mai frumos birou al instituţiei s-a schimbat vizibil şi de-a dreptul condamnabil, în contextul în care oricum, angajaţii instituţiei erau ocupaţi să dea cu subsemnatul pe la DNA, aşa că nu mai aveau nevoie şi de înjurături sau insulte pentru a fi stimulaţi să muncească aşa cum trebuie. În consecinţă, nu ne poate suprinde nici faptul că acum noul director interimar al DGASPC este mai curând cunoscut sub numele de “Ceauşeasca” decât sub cel de botez. Se pare că numirea ei în această funcţie a însemnat atât de mult pentru Rodica Miloş, încât aceasta a făcut eforturi supraomeneşti pentru a se remarca prin excesul său de zel în faţa lui Adrian Gâdea.   Toţi oportuniştii ştiu că e bine să fii în relaţii bune cu şeful ca să rămâi un şef mai mic. Şi Miloş exact la asta visează. Să nu se mai organizeze concursul de ocupare a postului de manager al instituţiei în termenul stabilit de lege sau să se organizeze şi să păstreze ea biroul acela frumos de care s-a ataşat atât de mult.

Curiozitatea ne-a îndemnat să-l întrebăm şi pe preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, Adrian Gâdea, dacă la urechile sale a ajuns vreun zvon cu privire  la comportamentul de care Rodica Miloş dă dovadă prin instituţia subordonată lui. Răspunsul lui Gâdea a venit fulgerător: “Păi n-are nici două săptămâni de când e acolo…. Aşa de repede?” Ei bine, da. Aşa de repede. Pentru că, aşa cum precizam  şi cu privire la alţi oameni de “calitate” ai acestui judeţ, cocoţaţi peste noapte în funcţii care le depăşesc competenţele, când îi dai nas lui Ivan se suie pe divan. Şi când ai ajuns cocoţat pe divan, drumul până la Ceauşescu devine scurt şi plin de satisfacţii. Îi urăm, de aceea, doamnei Miloş să guste puterea atât cât poate. Pentru că puterea artificială durează puţin şi lasă în urmă… cicatrici. Ca să se convingă de asta, ar trebui poate să privească în jurul ei la toţi cei care au beneficiat de putere în instituţia pe care îi place atât de mult să o conducă…

11 Comments

    • Stimata Doamna Carmen Dumitrescu,
      „datul cu subsemnatul” la DNA este afacerea justitiei si responsabilitatea celor implicati. DNA sau nu, DGASPC-ul trebuie sa functioneze, deoarece in spate sint copii care nu pot astepta !!! Faptul ca cineva are probleme cu legea si sint monitorizati de DNA, nu-l scuteste sa continue sa munceasca corect si eficient pentru firma care il plateste. Fiecare trebuie sa-si justifice salariul, si sa produca, deoarece finantele tarii sint cam la fundul sacului…Sau atunci acel cineva sa demisioneze si sa caute un patron care-l plateste fara sa faca nimic si care-l scarpina in cap zilnic si sa-l plinga deoarece este monitorizat de DNA…
      Nici un cetatean nu are dreptul sa influenteze justitia sau sa-i plinga pe cei implicati. Este datoria noastra a tuturor sa-i responsabilizam daca vrem o societate mai buna, mai corecta si mai prospera. Cu atit mai mult un jurnalist caruia i se impune o deontologie minima, deoarece prin mesajele sale poate contribui sau nu la educarea maselor.
      Va felicit pentru calitatile dv de analiza psichologica si sociala, dar ramin surprins si ma intreb:
      -cum a-ti reusit sa descifrati ce strategie si-a propus Doamna Milos, fara sa o intilniti personal niciodata? Este magic…
      -cum a-ti reusit sa o plasati in marele birou al Domnei Alesu in care nu a intrat niciodata?
      -prin ce mijloace ilegale a-ti procurat fotografia Doamnei Milos?
      -de ce a-ti abuzat de imaginea Doamnei Milos publicind o fotografie privata, unica si din prim plan, fara acordul dinsei pe reteaua Internet?
      -cum va permiteti sa o injuriati botezind-o „Ceauseasca” ?
      -cum va permiteti sa denigrati public o persoana care a preluat directia intr-o perioada dificila si care a avut ca singur obiectiv stabilizarea institutiei pentru ca acei copii care sint in spate sa nu sufere si sa nu duca lipsa de nimic?
      -aveti oare competentele necesare ca sa criticati o profesionista a sistemului, care este directoare economica din 2005, care a asigurat directia generala in 2006 si in calitate de adjunct pina in prezent?
      -daca dv considerati ca excesul de zel este un defect si nu un atuu profesionist, inseamna ca nu a-ti sesizat inca diferenta dintre capitalismul profesionist si comunismul amator. Ori nu a-ti parasit zona, ori nu aveti bagajele necesare… A treia solutie nu exista…
      -cu ce a-ti informat de fapt publicul?
      -ce a invatat un tinar din acest articol?
      Nu am reusit sa gasesc care este de fapt obiectivul moral sau social al articolului dumneavoastra, in afara unuia privat pentru influentarea justititiei si protejarea unui angajat care da cu sumbsemnatul la DNA. Daca sinteti atit de miloasa si de orientala, angajati-l la ziarul dumeavoastra sau luati-l acasa ca sa-l consolati…
      Va rog sa notati ca prin acest articol v-ati pozitionat intr-o postura contrara mai multor legi.
      Este evident ca va vom cere reparatie pentru daunele morale si financiare, prin intermediul organelor judiciare legale competente.
      Va rog sa agreati, Stimata Doamna Carmen Dumitrescu, salutarile noastre cele mai respectoase.

      • Cu aceleasi bune intentii, imi cer scuze daca nu am fost suficient de clara si voi reveni asupra subiectului, cu detalii, marturisiri si documente care sa probeze ca n-am dezinformat. Asta pe de o parte. Pe de alta parte, insa, ma simt ofensata de prezumtia dumneavoastra fara acoperire, potrivit careia as proteja vreun angajat al acestei institutii. Avand in vedere ca s-au plans pe tema asta mai mult de trei persoane doar in ultimele zile. Nu am cunoscut-o pe doamna Milos, este adevarat. Dar am auzit-o strigand. Cand am vrut sa o cunosc, nu era la Directie si cand am vrut s-o contactez telefonic, n-a binevoit sa raspunda, fiind se pare prea bolnava ca sa discute la telefon.
        Rolul social al acestui articol a fost unul de protectie. Dar nu al unuia, ci a majoritatii angajatilor acestei institutii (cei fara pile), care nu mai pot lucra din cauza isteriilor doamnei… interimar. Nu am “injurat” pe nimeni, utilizand porecla care i se atribuie, probabil prin spate, doamnei interimar. In plus, nu stiu de cand “Ceauseasca” echivaleaza cu o injuratura. Din ce stiu eu, era o femeie desteapta, dar extrem de dura cu cei pe care ii considera inferiori.
        Iar despre legi incalcate revin in materialul detaliat pe care il pregatesc pentru o editie urmatoare a ziarului. Cu bine!

  1. cei care publicați astfel de articole, sunteți cumva absolvenți de la Spiru ?
    un pont ca să devină știre, trebuie să fie in primul rand verificat din 2 surse distincte, respectiv entitatea care face obiectul investigației și teoretic o terță parte neutră, astfel incat informațiile prezentate obiectiv, să dobândească credibilitate și concomitent să prezinte interes pentru o mare categorie de cititori.
    printr-un astfel de articol, defapt majoritatea, nu dați dovadă decat de un amatorism ce caracterizează 99% din presa locală, frustrările și incompetența personală de a vă depăși condiția mediocră, transpuse intr-un inamic virtual cu care vă puteți conduce propriile vendete, nu fac altceva decat să înlăture definitiv și cea mai mica urmă a deontologismului profesional de care ar trebui să dați dovadă.
    jurnalismul in general este o profesie foarte dificilă ce implică dorința mai presus de toate a prezentării adevărului obiectiv; ceea ce faceți voi, să aruncați cu noroi in persoane ale căror nume il primiți probabil la plic pentru decredibilizare, vă transformă redacția într-o mahala compromisă din toate punctele de vedere, de aceea nu mai dă nimeni 2 bani pe publicațiile voastre, la propriu.
    dacă scrieți articole subversive, target’ate pe IQ’ul celor gen ION, care umple masa de coji de semințe intre 2 postări, atunci va îndepliniți sarcinile cu succes, însă din acel moment deveniți paraleli cu noțiunea de jurnalist, și tot din această cauză nu veți depăși niciodată bariera ziariștilor de carton.

  2. cei care publicați astfel de articole, sunteți cumva absolvenți de la Spiru ? un pont ca să devină știre, trebuie să fie in primul rand verificat din 2 surse distincte, respectiv entitatea care face obiectul investigației și teoretic o terță parte neutră, astfel incat informațiile prezentate obiectiv, să dobândească credibilitate și concomitent să prezinte interes pentru o mare categorie de cititori. printr-un astfel de articol, defapt majoritatea, nu dați dovadă decat de un amatorism ce caracterizează 99% din presa locală, frustrările și incompetența personală de a vă depăși condiția mediocră, transpuse intr-un inamic virtual cu care vă puteți conduce propriile vendete, nu fac altceva decat să înlăture definitiv și cea mai mica urmă a deontologismului profesional de care ar trebui să dați dovadă. jurnalismul in general este o profesie foarte dificilă ce implică dorința mai presus de toate a prezentării adevărului obiectiv; ceea ce faceți voi, să aruncați cu noroi in persoane ale căror nume il primiți probabil la plic pentru decredibilizare, vă transformă redacția într-o mahala compromisă din toate punctele de vedere, de aceea nu mai dă nimeni 2 bani pe publicațiile voastre, la propriu. dacă scrieți articole subversive, target’ate pe IQ’ul celor gen ION, care umple masa de coji de semințe intre 2 postări, atunci va îndepliniți sarcinile cu succes, însă din acel moment deveniți paraleli cu noțiunea de jurnalist, și tot din această cauză nu veți depăși niciodată bariera ziariștilor de carton.
    Va recomand sa va pregatiti mai bine un avocat si fonduri pentru plata abuzurilor… caruia sa-i explicati cum a-ti reusit sa stabiliti listingul angajatilor cu pile si fara pile…stil perfect comunist!!! hi hi hi…cum va arogati dreptul de medic deoarece cineva nu poate fi bolnav si nu are dreptul sa refuze un jurnalist carea cumparta diploama la librarie…cum va pretindeti matematiciana facind calcule de majoritati si cum v-a luat grija ca oamenii lucreaza prea mult in Romania, mai ales la stat…ha ha ha si hi hi hi…Este si motivul pentru care sintem o tara de elita…
    La buna revedere in fata justitiei. Va stept cu acea majoritate, cu listingul oamenilor fara pile, cu bocetele celui care da cu subsemnatul la DNA, si cu multi bani pentru abuzurile dv…Oricum sinteti o Doamana cu multe relatii…a-ti cunoscut-o foarte bine si pe Ceauseasca…deoarece va permiteti sa-i botezati si pe altii…o sa va cer sa ne fiti nasa…dar sa nu va asteptati sa venim cu plocon…Va cer public sa incetati orice comentariu in ceea ce priveste Doamna Rodica Milos si este dreptul nostru constitutional…Punct.

    • Nu-mi puteti cere nici cu frumosul, nici cu forta, nici constitutional sa analizez public conduita si activitatea unei persoane publice. Cu promisiunea unui articol viitor, plin de clarificari, va salut respectuos! (Vedeti ca aveti niste probleme cu scrierea corecta. Sper ca nu sunteti angajat al DGASPC, ca ar fi foarte trist.)

  3. doamne, dumnezeule, cum scrie persoanele astea! esle nu stie ca a-ti se scrie, de fapt at-i?

    o sa va loveasca dumnezeu cu o palma de no so puteti duce.

    • cum **scriu** , ca ele e mai multe
      lasa sfaturile si aroganta, mai treci si pe la scoala. defapt, pe la psiholog prima data, se pare ca ai avea nevoie

  4. am sa fac o investigatie subversiva de tip schizo comportamentala pentru a ana;liza cine e pesoana care scrie aceste comentarii si voi face public, la multi ani cu executare

  5. Carmen Dumitrescu
    Există încă un gen de mentalitate care funcționează foarte bine la nivel local, dar nu numai. Este vorba despre percepția eronată a consultanței psihologice, mulți dintre alexăndreni fiind convinși că-și pot rezolva singuri anxietățile, fobiile sau atacurile de panică, considerând că terapia e costisitoare și inutilă. Nimic mai greșit! Mersul la psiholog poate avea un rol extrem de important în normalizarea vieții și comportamentului celor care întâmpină stări de natură să le perturbe rutina, dar și potențialul de a face performanță. Cu toate acestea, la majoritatea cabinetelor psihologice din Alexandria se prezintă lunar un număr de 15 – 20 de clienți, interesați să-și rezolve dilemele existențiale într-un cadru prietenos și profesionist. De aceea, nici numărul cabinetelor de profil nu e foarte mare iar puținii psihologi ai orașului sunt identificați ușor, în baza unor recomandări sau printr-o simplă căutare pe Internet. Majoritatea psihologilor alexăndreni sunt specializați în terapie cognitiv-comportamentală. Acest gen de terapie este total diferită de psihanaliză, în primul rând pentru că are o durată scurtă, de aproximativ 20 de ședințe și presupune remedierea sau rezolvarea totală a unor probleme precum: atacurile de panică, depresiile, anxietățile, fobiile sau stresul post-traumatic. În plus, terapiile pot funcționa foarte bine și în cazul unor evenimente de viață dificile, precum divorțurile, sau în atenuarea problemelor de relaționare la copii.
    Carmen Barbu: “Nu evenimentele de viață ne generează probleme, ci gândurile noastre privitoare la ele.”

    Carmen Barbu este psiholog în Alexandria de aproximativ 16 ani. În toată această perioadă a făcut eforturi constante de a se perfecționa și de a se forma în măsura în care munca ei să ofere rezultate satisfăcătoare. Motivată de fiecare succes profesional, Carmen Barbu știe că terapia este foarte importantă, dar admite că puțini alexăndreni iau drumul cabinetului psihologic, pentru că nu știu la ce să se aștepte. De altfel, în cadrul primelor ședințe, clienții manifestă anumite reticențe, care sunt depășite pe măsură ce actul terapeutic avansează: “Mulți  clienți, de fapt, cei mai mulți dintre ei apelează la noi atunci când se confruntă cu atacul de panică. Atacul de panică e un mod de manifestare a fricii de moarte. Când un client îți spune că are atacuri de panică, el îți transmite, în subsidiar, că îi este frică de moarte. Atacurile de panică pot apărea după un eveniment traumatizant sau pot avea și alte cauze. Prin terapie, ele se pot rezolva. Pentru că nu evenimentele de viață ne generează probleme, ci gândurile noastre privitoare la ele.” Un lucru important de precizat este acela că, în cadrul unei terapii, psihologul va încerca să flexibilizeze niște scheme comportamentale învățate în copilărie. Dacă motivația clientului de a-și rezolva problema e mare, atunci și șansele de reușită sunt mai mari, potrivit psihologului Carmen Barbu: “Eu sunt psiholog de 16 ani și am lucrat foarte mult cu copiii. Există o mentalitate, pe care am întâlnit-o des, și anume aceea că “Eu nu-mi duc copilul la psiholog, că nu e nebun!” Nimic mai greșit decât această abordare. În copilărie am învățat să funcționăm într-un anume fel, dar schemele comportamentale pot fi greșite. Schemele nu pot fi schimbate prin terapie, dar pot fi flexibilizate. Genul acesta de terapie durează aproximativ 20 de ședințe. Oricum, vreau să clarific un lucru: există o delimitare clară între psiholog și psihiatru. La psiholog merg oameni cu probleme existențiale iar la psihiatru merg cei cu afecțiuni psihice diagnosticate și primesc tratament medicamentos.”
    Alina Cioabă: “Obiectivul nostru este să-i facem pe oameni funcționali”

    În Alexandria, numărul de oameni care apelează la terapie psihologică este mai mare în ultimii doi ani. Cel puțin asta susține psihologul Alina Cioabă, care crede că mentalitatea începe să se schimbe și la nivel local, chiar dacă momentan, schimbarea nu e substanțială. Oricum, din punctul ei de vedere, cea mai mare reușită a unui psiholog este să facă oamenii să fie funcționali, pentru că anxietatea și atacurile de panică afectează performanțele individuale în mod considerabil: “Obiectivul nostru e să-i facem pe oameni să fie funcționali. Problemele legate de anxietate și atacurile de panică pot apărea imediat după un eveniment traumatizant sau pot debuta la mai mult timp după producerea lui, în funcție de cum își machează fiecare trăirile.” E foarte important de precizat faptul că între terapeut și clientul lui nu trebuie să existe relații apropiate, înainte de debutul terapiei: “Este total contraindicat să existe relații informale între client și terapeut. E o chestiune de autoritate a terapeutului iar modul în care relația se construiește poate cântări mai greu decât terapia în sine. În plus, Alexandria este un oraș mic. Mi s-a întâmplat, nu o dată, ca unii clienți să aibă reticență în a-mi spune numele lor real, de teamă ca obiectul sesiunii de terapie să nu fie dezvăluit. Deși eu le spun tuturor că există o clauză de confidențialitate, pe care noi o respectăm în totalitate. Din păcate, sunt mulți care încă mai cred că-și pot rezolva problemele singuri sau apelează la astrologi, bioenergeticieni sau vrăjitoare. Acestea sunt alternative de moment, pentru că gândurile care au determinat niște simptome vor exista în continuare. Iar psihologul lucrează cu gândurile…”
    Cabinetul psihologului – o zonă de confort

    Interesant este faptul că un cabinet psihologic nu arată ca un cabinet medical. Niciunul dintre elementele definitorii ale cabinetului medical nu se regăsesc într-un cabinet psihologic, pentru că acolo, clientul trebuie să se simtă securizat și confortabil. De aceea, psihologul are grijă să îi ofere clientului un spațiu adecvat pentru ca acesta să dezvolte o stare de bine atunci când ajunge la cabinet și să se poată deschide în fața terapeutului. În plus, psihologul este o persoană deschisă, pregătită întotdeauna să comunice și să ofere clientului o reflecție obiectivă asupra situației sale. De aceea, psihologii adevărați nu termină facultatea la Spiru Haret și își deschid cabinet particular. Ei urmează ani întregi cursuri foarte costisitoare și fac eforturi constante pentru a-și îmbunătăți practica. Deși nu trebuie să fie empatici, majoritatea psihologilor ajung să se încarce emoțional cu problemele clienților, lucru pe care ei îl gestionează tot în cadrul unor cursuri de dezvoltare personală. Detașarea e provocarea cea mai mare pe care terapeuții o înfruntă în practica meseriei lor.
    O ședință de terapie costă între 50 și 100 de lei
    În Alexandria, cei care doresc să facă terapie psihologică nu se vor confrunta cu prețuri foarte ridicate la cabinetele de profil. De regulă, prețul unei ședințe variază între 50 și 100 de lei, în funcție de prestigiul terapeutului și de problema clientului, însă rezultatele există de fiecare dată. Cei mai mulți dintre clienți reușesc să-și rezolve problemele în cadrul a aproximativ 20 de ședințe de terapie și numai cei care au și o boală psihică în subsidiar trebuie să meargă mai departe cu investigațiile și să continue eforturile de a se face bine.
    Share !
    
dar la un psihiatru care are si formare in psihoterapie cine merge? orice psiholog care face formare in terapia cognitiv comportamentala trebuie sa invete criteriile de diagnosticare a bolilor din manualele de PSIHIATRIE. toate formele de psihoterapie au fost realizate doar de medici si nu de psihologi ,dar ma rog, putem induce oamenii in eroare pentru a castiga un ban cinstit. ce te faci cand un atac de panica este indus de o patologie respiratorie, domnisoara psiholog? atacurile de panica au substrat organic, este o alarma falsa a unui centru de sufocare din trunchiul cerebral, o descarcare de noradrenalina din locus coeruleus. toate afectiunile din spectru anxietatii sunt boli si se trateaza de catre medic , adica de psihiatru care la cei 11 ani de scoala nu 4 ca psihologul trateaza pacientul doar medicamentos, doar prin terapie , ambele sau cu ajutorul altor specialisti medicali(ex hipertiroidia, medicul il va trimite la cauza , va sti ca este un simulacru de atac de panica indus de o patologie medicala, dar psihologul care n-are la baza facultatea de medicina ce va face?) in functie de caz. P.S. psihiatrii nu trateaza nebuni ci oameni cu afectiuni cerebrale( inclusiv atacul de panica) primare sau secundare unor afectiuni organice. daca psihiatrul va considera ca pacientul are DOAR o problema psihologica , stai fara grija , il va trimite la psiholog pentru o discutie sau un test. mai nou majoritatea psihiatrilor au formare in psihoterapie. ceea ce oamenii nu stiu este aceea ca , psihiatrii sunt medici , adica absolventi ai facultatii de medicina +rezidentiat in psihiatrie, pe cand psihologii sunt absolventi a facultatii de socio-psihologie in general de 4 ani), din fericire oamenii au inceput sa se informeze si daca tot dau un ban vor sa mearga la un specialist complet .eu vio recomand pe psiholog adriana neda…care a scris in ziar ca si-a cumparat postul pe nepotisme…deci mergeti cu incredere…la haretiste

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Publicitate

Scoruri live

Articolul precedent

20 de concurenţi s-au duelat „Pe deal la Teleormănel”

Următorul articol

Ordonanţa 55 a decimat Opoziţia din Teleorman – 18 primari, 2 consilieri judeţeni şi 104 consilieri locali au trecut, cu acte în regulă, la PSD

Cele mai recente articole de Actualitatea politică

Don't Miss