Indisciplina autorităților contaminează populația

în Actualitatea politică

Vremea coronavirusului. Anul Domnului 2020, ziua a 22-a din luna iunie. La Prefectura Teleorman, în foaier, așteptau peste treizeci de persoane. Presă și personal de partid. Distanțarea socială nu se putea aplica.

De mai bine de 50 de minute, oamenii îi așteptau să coboare de la întâlnirea cu oficialii teleormăneni pe vicepremierul Raluca Turcan și pe ministrul Fondurilor Europene, Ioan-Marcel Boloș. Căldura făcea dificilă purtarea măștii de protecție, așa că unii dintre jurnaliștii prezenți au renunțat pe durata așteptării, pentru că simțeau foarte strident lipsa oxigenului.

După aproape o oră de expunere la o eventuală contaminare, oficialii au coborât pentru declarații, pe care au ținut să le dea în foaierul instituției, deși ar fi fost mai sigur pentru toată lumea ca declarațiile să fie făcute în aer liber, la doar câțiva metri mai încolo, pe scările instituției.

Flancați din stânga și din dreapta de jurnaliști, cei doi oficiali au dat declarații, fără a fi deloc deranjați nici de aglomerația creată de presă, nici de suflarea din spatele lor a membrilor de partid și staff-ului personal. Distanțarea socială, expunerea limitată la contaminare și restrângerea numărului de oameni prezenți într-o încăpere, niciuna dintre aceste reguli n-a fost respectată atunci. Deși exact cei care țineau în ziua aceea discursuri erau artizanii regulilor pe care „oamenii simpli” trebuie să le respecte.

Și n-a fost singurul episod de felul acesta. Zeci de întâlniri cu jurnaliștii s-au petrecut la fel în pandemie. Iar autoritățile au fost surprinse, de mai multe ori, încălcând regulile pe care tot ele le-au scris…

„Omul simplu” și omul cu statut…

Spre sfârșitul lunii mai, Biserica Ortodoxă Română obținea de la Departamentul pentru Situații de Urgență și de la Institutul Național de Sănătate Publică o aprobare care a permis organizarea unei înmormântări cu mii de persoane.

Urma să fie îngropat Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, care decedase recent în urma infectării cu noul virus. În cadrul funeraliilor care s-au întins pe durata a două zile, mii de oameni au sărutat sicriul…

Asta se întâmpla în perioada în care regula înmormântărilor cu opt oameni era singura aplicabilă în România. Cu toate acestea, întrebat de ce a dat derogare pentru ceremonia funerară a lui Pimen, Raed Arafat a motivat totul prin faptul că Pimen nu era „un om simplu”.

„Este solicitarea personală a Mitropolitului Moldovei și Bucovinei. E foarte greu să refuzi când e vorba de așa ceva… Dar s-a acceptat ceva minimal, care să respecte toate regulile. Noi am acceptat în ideea că, fiind o personalitate bisericească, n-ai cum să nu accepți”, a declarat atunci Raed Arafat. 

O înmormântare similară a avut loc, tot în starea de urgență, la Zimnicea. Primarul din Teleorman, Petrică Pîrvu își îngropa mama. În ciuda regulilor care stipulau clar că nimeni nu poate organiza înmormântări cu mai mult de opt participanți, primarul din Zimnicea a convocat la tristul eveniment zeci de persoane, multe angajate în primăria pe care o conduce. Alaiul a fost filmat de o cameră de bord a unei mașini parcate în zonă și trimisă presei locale.

După apariția în presă a filmării, organele de cercetare penală au fost sesizate de oamenii simpli și astfel s-a făcut o sesizare pe această temă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, unde a fost și înregistrată.

Pe 21 aprilie, sesizarea a fost trimisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Zimnicea pentru soluționare.

În luna mai, procurorii de la Zimnicea au comunicat public faptul că au deschis un dosar penal pe această temă, pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. Procurorii nu uită, însă, să ne amintească faptul că „informațiile comunicate nu sunt de natură să înfrângă prezumția de nevinovăție a persoanelor cercetate”.

Până în ziua de astăzi, dosarul a rămas nesoluționat.

Petrecerea din birou

Tot la finalul lunii mai, în biroul lui Ludovic Orban se desfășura o petrecere privată. Fostul ministru al Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, publica pe pagina sa de Facebook, o fotografie în care apăreau, într-un birou, premierul Ludovic Orban, vicepremierul Raluca Turcan, ministrul economiei, Virgil Popescu, ministrul transporturilor, Lucian Bode, și ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Raluca Turcan avea masca poziționată sub bărbie, Ludovic Orban fuma în spațiu închis, iar ceilalți participanți nu aveau măștile pe față, consumând alcool la locul de muncă.

Prima reacție a premierului Ludovic Orban după publicarea fotografiei a fost cel puțin ciudată.

„Nu ştiu despre ce e vorba, când o să umblu, o să mă uit. Acuma m-am dat jos din avion, am fost plecat la Mureş şi la Maramureş, habar n-am. Ştiu eu în ce poză apar? Şi ce să fac? Asta e! Dacă e o poză, e o poză. Asta e!”

Viralizarea fotografiei pe rețelele de socializare i-au obligat, însă, pe participanți să vină cu mai multe explicații. Ca atare, a reieșit faptul că persoanele din fotografie participau la o mini-petrecere în cinstea premierul în funcție, care și-ar fi celebrat ziua de naștere pe 25 mai.

Pe 30 mai, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București informa populația că „a aplicat, sancțiuni contravenționale pentru cinci membri ai Executivului”. Detaliat, „doi membri ai Executivului au fost sancționați cu câte două amenzi contravenționale fiecare, în cuantum de 3000 de lei pentru fiecare persoană, pentru nepurtarea măștii de protecție sanitară și pentru fumat în spații în care acest lucru este interzis”.

Scandalul a durat câteva zile și a fost uitat.

Teoriile conspirației social-democrate

Încrederea populației în autorități a devenit tot mai fragilă, pe măsură ce regulile erau încălcate public chiar de către cei care le gândeau. La asta s-a adăugat și teoria conspirației, venită dinspre social-democrați, care, în lupta lor pentru putere, au speculat fiecare moment de slăbiciune al guvernului în funcție, pentru a da oamenilor senzația că nu sunt în siguranță, câtă vreme la frâiele statului sunt liberalii.

Pe 18 mai aveau loc dezbateri în Parlamentul României. Marcel Ciolacu a luat cuvântul în plen, fără a purta masca de protecție. Înainte de a renunța la mască, Ciolacu și-a început cuvântarea astfel: Am o singură problemă când port mască și vorbesc, îmi vine să strănut și apoi sună Victor Ponta la 112 și vine Vela și mă arestează”.

Liderul deputaților PNL, Florin Roman, a cerut dezinfectarea microfonului, la care șeful PSD a replicat ferm: „Să vină să mă aresteze Vela”.

În plină stare de alertă, când în 24 de ore se înregistrau doar la nivelul Bucureștiului 70 de cazuri noi de infectare cu noul virus, pe un fond general de 3141 de îmbolnăviri, primarul general al capitalei, Gabriela Firea, anunța că în cadrul campaniei de testare din București, doar 4 oameni din peste 4000 fuseseră confirmați ca purtători ai noului virus.

Anunțul Gabrielei Firea, postat pe Facebook, a generat o veritabilă furtună în mediul online, mai ales că liderii PSD au preluat instantaneu ideea și au publicat un mesaj general, prin care se inducea ideea că „doar 0,1% din populație e expusă virusului”, în timp ce guvernul „vrea să ascundă realitatea”. 

Mesajul Gabrielei Firea a fost potențat și de Lia Olguța Vasilescu, care a consemnat pe Facebook o opinie similară, susținând că cifrele prezentate de Guvern nu sunt reale.

„Doar 4 din 4.600 de persoane testate sunt bolnave. Testare făcută cu aparatura performantă, după toate regulile și regulamentele naționale și internaționale… Și atunci de unde cifrele prezentate zilnic de Grupul de Comunicare Strategică? De ce nu încep măsurile de relansare economică? Au trecut deja 125 de zile de când ne tot amenință Orban ca iese cu măsuri economice… 125 de zile!!! Câte firme au fost îngropate de indolența și incompetența acestui guvern?”

Reacția premierului Ludovic Orban la aceste atitudini ale politicienilor social democrați a fost și ea de pomină: „Cine lansează astfel de alegaţii în spaţiul public este complet dus cu capul”.

Shaorma cu scandal

Pe 7 iulie, doi deputați PSD au primit amenzi, după ce ar fi intrat într-un fast-food din centrul Capitalei fără măști de protecție. Adrian Solomon și Ioan Stativă au intrat și în conflict cu oamenii legii, încercând să susțină public că la mijloc este vorba despre un abuz al autorităților.

Comunicatul poliției a fost clar: „o patrulă a Serviciului de Poliție pentru Centrul Vechi a fost solicitată de agenții de paza ai unui restaurant de tip fast-food din sectorul 3, să intervină întrucât în interiorul localului se afla un bărbat care refuza să poarte mască de protecție, având un comportament recalcitrant. Polițiștii au depistat persoana în cauza, iar în urma discuțiilor purtate, acesta le-a adresat expresii jignitoare, având o atitudine sfidătoare la adresa acestora. Alături de persoana în cauză se mai afla un bărbat care, la rândul sau a manifestat un comportament similar.”

Cei doi deputați PSD au fost amendați cu 2.600 de lei, însă susțin că totul este un abuz al polițiștilor, încercând să se victimizeze prin fiecare poziție publică pe care au fost nevoiți s-o ia după apariția situației în spațiul public.

„Nu am fost amendați aseară. Am fost doar legitimați. Totul e un abuz” –  a comentat deputatul Adrian Solomon, pentru Hotnews. În plus, acesta caracteriza oamenii legii ca fiind mult prea puțin școliți. Și deputatul PSD de Vaslui, Irinel Stativă, a declarat tot pentru HotNews.ro că atunci când a intrat în local purta mască și nu a jignit pe nimeni.  

Psiholog ieșean: „Nimeni nu se mai gândește la propria sănătate, nimeni nu mai este interesat să prevină, ci se pune problema identificării cu grupul de apartenență”

Monica Dobrea, psiholog ieșean, susține că apariția persoanelor publice în mass media, care nu respectă regulile specifice stării de alertă, este un factor care contribuie la perpetuarea unei atitudini incorecte, cumultate cu neîncrederea în autorități și instituțiile statului și cu teoriile conform cărora COVID-19 ar fi o conspirație. Pentru a evita situațiile în care populația nu mai ține cont de regulile simple de prevenție, ideal ar fi ca autoritățile să fie mai întâi modele pentru oamenii de rând, să îi încurajeze astfel direct și indirect.

„Contextul actual neplăcut în care ne aflăm împroașcă incertitudini în rândul populației. Dacă la început, cu toții au fost îngroziți de efectele virusului, acum se crede că tot ceea ce se întâmplă este la nivel de interese, politic. Oamenii s-au revoltat pe rețelele de socializare și s-a creat efectul contagiunii dezinhibitorii care are ca efect deindividualizarea. Nimeni nu se mai gândește la propria sănătate, nimeni nu mai este interesat să prevină, ci se pune problema identificării cu grupul de apartenență. Îngrădirea libertății este greu de suportat, chiar și în cazurile în care siguranța proprie este pusă în pericol”, a explicat Monica Dobrea.

De asemenea, psihologul mai spune că sancțiunile nu sunt suficiente pentru a domoli comportamentele neadecvate și nerespectarea regulilor. „Frica de boală îi face pe oameni să reacționeze, astfel încât lipsa unor persoane apropiate care să fi fost contaminate cu acest virus, îi va determina să facă în continuare confuzia între existența reală și isteria care s-a format în jurul COVID-19”, a completat psihologul Monica Dobrea. (Mădălina Olariu, Ziarul de Iași)

Sociologul Gelu Duminică: „Nu poți să ceri altuia ceea ce tu nu faci!”

Am vrut să aflăm și dacă, din perspectiva unui sociolog, aceste comportamente ale autorităților nu conduc cumva către comportamentul greșit al populației în raport cu riscul îmbolnăvirii în pandemie. L-am contactat, de aceea, pe sociologul Gelu Duminică. Acesta ne-a confirmat că există o legătură cât se poate de directă între indisciplina autorităților și aceea a populației.

Însă, la această problemă se mai adaugă una, la fel de gravă: faptul că românii n-au digerat niciodată bine regulile. Și nici măcar o situație de criză nu poate schimba acest lucru.

„Sigur că populația este influențată de comportamentul celor care o conduc, pentru simplul fapt că leadership-ul este cel care generează, de multe ori, comportamente. Leadership-ul are și rol în educație, nu numai în coerciție. Știți vorba aia românească: Peștele de la cap se-mpute și se curăță de la coadă? Peștele nu va fi sănătos, dacă capul e putred. Dacă există corupție la nivel înalt, e normal să fie corupție și jos, pentru că cei de la nivel înalt transmit semnale și generează sistemul.

La fel e și cu pandemia. Comportamentele sunt generate de lideri. Pentru că leadership-ul este un etalon la care te raportezi. Nu poți să ceri altuia ceea ce tu nu faci. Atunci când cineva respectă regulile, impune un fel de a face și pentru restul, din jurul lui. E greu să impui niște reguli pe care tu însuți le încalci, pentru că devii necredibil, iar credibilitatea în astfel de situații e fundamentală. Așa că am putea spune că indisciplina de acum a populației este și o consecință a indisciplinei autorităților.

Însă, în același timp, se mulează perfect pe ceea ce înseamnă cultura românească. Nu avem o disciplină în noi. Societatea noastră nu e bazată pe coeziune, pe solidaritate. Pentru că problema se pune cam așa: respectam noi reguli înainte de pandemie? Nu! Dacă nu respectam nici înainte, nu respectăm nici acum. De ce? Pentru că nu eram obișnuiți să le respectăm.

Iar în momentul în care statul justifică excepții doar pentru că unii nu sunt oameni simpli, omul simplu ce zice? E românescul: «Ba pe-a mă-tii, mă! Eu am bube în cap sau ce? Lasă că fac și eu!» Plus că în zonele rurale, acolo nu există decât o singură instituție: poliția. Care nu apare decât când e cazul să împartă pulane…”

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

Jurnalist de investigație și autor. Co-fondator al publicației Liber în Teleorman, corespondent Europa FM, colaborator al mai multor site-uri de știri. Absolventă a programului pentru jurnaliști de investigație “Edward R. Murrow”, finanțat de guvernul SUA. Specializare în Fact-Checking la Poynter Institute, Florida. Autoarea a cinci cărți de beletristică, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind romanul Cei Care Nu Mint.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*