E ceva putred… în Teleorman

Carmen Dumitrescu
Multă vreme s-a crezut că gradul de înapoiere al judeţului Teleorman a fost determinat, în mod deliberat, de doi veritabili monştri politici: Dragnea şi Niţulescu. Evident, depinde de tabăra în care te afli, dar e clar că ăia de dreapta au considerat mereu că Dragnea e responsabilul suprem iar cei de stânga că Niţulescu e factorul malefic absolut. În mod straniu, de Dragnea am scăpat. Şi nu de ieri, de azi, ci din secunda în care omul şi-a propus să plece la Bucureşti şi să încerce acolo o carieră politică de nivelul pe care simţea că îl merită şi la care îi spuneau toţi cei din jurul lui că e îndreptăţit. Şi de Niţulescu am scăpat. Şi nu de ieri, de azi… Ci din ziua în care personajul a părăsit Prefectura Teleorman şi s-a afundat din ce în ce mai adânc în mişculaţiile care l-au pus pe prima pagină a ziarelor încă de la finalul anului trecut. În tot acest context, poate că n-ar fi deloc greşit să ne întrebăm de ce lucrurile nu merg acum mai bine pentru teleormăneni. Dacă principalii responsabili de sărăcia unei comunităţi merg pe drumul lor, cu multe opriri pe la Direcţia Naţională Anticorupţie, atunci de ce judeţul nu-şi revine, de ce nu înfloreşte, de ce nu merge totul în direcţia normală, garantată de absenţa factorilor nocivi care l-au sufocat în toţi aceşti ani? Asta nu înseamnă oare că e ceva putred în Teleorman? Ceva stricat deja de prea multă vreme ca să poată fi resuscitat şi că atâta vreme cât mirosul va emana până departe, nu se mai poate schimba nimic pe plaiurile burnasiene… Partea proastă cu liderii nocivi – pentru că ar trebui să fim naivi ca să-i catalogăm pe cei doi altfel – e aceea că ei sunt şi carismatici. Iar carisma are obiceiul de a crea adepţi. Cei care vin după Dragnea şi Niţulescu poartă în sânge păcatul aroganţei, al forţei abuzive, al neputinţei de a fi umani şi al fricii de schimbare. Iar cei care stau acum sub ei sunt măcinaţi de setea de a fi conduşi, preferând să aibă creierele spălate decât să se lupte cu sistemul care îi ţine în foame şi frică. De asta votează ca oile, de asta acceptă abuzurile, de asta nu ridică niciodată glasul la cei care îi exploatează pentru doi arginţi ruginiţi. Răul are obiceiul de a se perpetua şi de a lăsa urmaşi şi mai monstruoşi. Şi, din păcate, cei care vin din spate, având modelul luminos al lui Dragnea şi Niţulescu, au un bagaj mai mare de păcate, pentru că au un nivel de inteligenţă mult mai scăzut decât al înaintaşilor care i-au promovat în politică. Da, era firesc ca Dragnea şi Niţulescu să promoveze oameni proşti în poziţii cheie, pentru că numai aşa se puteau simţi cu adevărat lideri absoluţi. Însă, după plecarea lor, noi rămânem cu nişte lideri educaţi în spiritul gloriei absolute, cu un coeficient de inteligenţă foarte scăzut. Şi dacă de omul rău şi inteligent trebuie să te fereşti, de omul prost şi rău e mai bine să nu te apropii nici cu un cuvânt. Pentru că el dacă nu te poate călca în picioare, te va lua de stăpân. Şi uite aşa, Teleormanul emană până departe un miros de putregai… Şi până acum aveam nişte cadavre pe care puteam da vina. Acum, însă, putregaiul emană din sufletele noastre. Şi singurul motiv pentru care nu mirosim a flori de iasomie este acela că nu vrem…