Un deceniu de eșecuri în accesarea de fonduri europene pentru centrul istoric al Alexandriei

în Administratie/Bani europeni/Dezvăluiri

Centrul istoric al reședinței județului Teleorman este un loc cu valoare simbolică. Actuala stradă a Libertăţii era, în trecutul istoric al oraşului, locul în care negustorii socializau şi îşi desfăşurau activitatea. Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult între timp. De altfel, centrul oraşului a rămas locul în care comercianţii preferă să-şi vândă produsele, acest specific al pietonalului fiind păstrat de-a lungul timpului.

Practic, pietonalul nu este doar un spaţiu de tranzit pentru locuitori, ci este locul simbolic în care ei se întâlnesc, socializează, se plimbă, negociază. De aceea, felul în care el arată devine un fel de reper în conştiinţa celor mulţi, care simt degradarea ca pe o stare de fapt şi ca pe o caracteristică a oraşului de care ei se simt ataşaţi. Se împlinește un deceniu de când municipalitatea promite o reabilitare totală a acestui spaţiu, dar proiectul e prea costisitor pentru a fi realizat din banii comunităţii. Aşa că ochii tuturor sunt aţintiţi asupra banilor europeni, care întârzie să-şi facă drum spre Alexandria.

  • Reabilitarea centrului istoric al Alexandriei este, cu certitudine, cea mai veche dintre promisiunile administrației locale , repetată în fiecare campanie electorală și pusă apoi la păstrare prin vreun sertar, în așteptarea altei runde de asumări politice. În tot acest timp, fosta stradă Carol I, loc de importanță simbolică și istorică pentru reședința județului Teleorman se degradează vizibil, de la un sezon la altul, fiind doar cârpit din când în când cu fâșii de ciment, care dau locului un aspect dezolant și inadmisibil pentru centrul istoric al unui oraș care se respectă. 
  • Încă din anul 2010, administrația locală se laudă cu faptul că are pregătit un plan de reabilitare a acestui centru pietonal, pentru care își dorește să folosească bani europeni. Din păcate, nicio încercare de până acum nu s-a soldat cu vreo reușită notabilă, din simplul motiv că n-au existat în Primăria Alexandria nici intenția reală și nici competența necesare atingerii acestui obiectiv, el fiind amânat în permanență. 
  • Proiectul a fost, totuși, elaborat în anul 2014 de către o firmă de consultanță, valoarea serviciilor de proiectare fiind de 83.354,34 lei fără TVA, bani cheltuiți inutil, în contextul în care proiectul n-a reușit să obțină finanțare nici acum, la mijlocul anului 2019. Înainte de acest moment, o altă firmă de consultanță realizase o proiecție pe bani publici, care, însă, nu a mulțumit municipalitatea. Primăria Alexandria susține totuși că obiectivul de investiții a fost inclus într-un proiect mai amplu, cu titulatura “Reducerea emisiilor de carbon în municipiul Alexandria, prin adoptarea unui transport public ecologic”, depus în luna decembrie 2018 în cadrul Programului Operațional Regional POR 2014-2020, Axa prioritară 4. Valoarea proiectului este de 91.183.509,14 lei (inclusiv TVA).

“Sufletul Alexandriei”, lăsat să se descompună

Din motive lesne de înțeles, pietonalului din Alexandria i se spune “sufletul orașului”. Acolo e cea mai mare aglomerație în timpul zilei și tot acolo oamenii se întâlnesc, dezbat subiecte la ordinea zilei, își scot copiii la plimbare, analizează starea orașului. Centrul pietonal e, de fapt, locul simbolic în care omul care își duce viața în Alexandria simte cu adevărat conexiunea cu trecutul locului și energia prezentului. 

Alexandria a luat fiinţă din interese negustoreşti. Tocmai de aceea, centrul vechi al oraşului, care se numea pe atunci Strada Carol I, era locul unde negustorii se întâlneau, îşi vindeau mărfurile, socializau cu posibilii clienţi. Cu alte cuvinte, centrul era, ca și astăzi, sufletul oraşului. Acolo se întâmplau toate lucrurile importante şi acolo se consuma viaţa oamenilor, cu părţile ei bune şi rele. 

A venit apoi cutremurul din 1977, când bucăţi din câteva clădiri situate pe centrul oraşului au căzut. Pe fondul acestui eveniment nefericit, administraţia a decis să profite şi să reconstruiască pietonalul, păstrându-i, însă, specificul. Centrul nou, construit undeva în jurul anilor 80 era, de fapt, imaginea centrului vechi, cu prăvălii la parterul clădirilor din jur. A fost construit în virtutea vechii tradiţii, din mozaic veneţian, cu spărturi de marmură triunghiulară, iar la finalul construirii lui, pietonalul nou a fost premiat, considerându-se un proiect foarte reuşit şi ambiţios la nivel naţional. 

Timpul a trecut şi pietonalul a început să se degradeze. Era firesc ca asta să se întâmple, iar administraţia locală a preferat să cârpească defectele apărute, sperând că va veni o vreme când se vor găsi bani şi în acest scop. Asta nu i-a împiedicat, însă, pe factorii administrativi să includă reabilitarea pietonalului în lista lor de promisiuni electorale, deşi ştiau şi ei foarte bine că o astfel de investiţie presupune nu numai bani, dar şi sacrificarea confortului populaţiei pentru o perioadă relativ lungă de timp. Pe de altă parte, nici acum alexăndrenii nu se simt foarte confortabil privind cum centrul oraşului lor se transformă într-o ruină.

Astfel că, de prin anul 2010, au început discuțiile privind reabilitarea acestui centru istoric, și, date fiind costurile foarte mare ale investiției, municipalitatea a decis să se lucreze pe fonduri europene. Fonduri care au tot întârziat să vină, pentru că studiile de fezabilitate n-au fost mulțumitoare, semn al lipsei competențelor necesare în administrația locală. 

Un șir nesfârșit de promisiuni… 

În anul 2013, Primăria Alexandria promitea mai multe proiecte care ar fi îmbunătățit infrastructura rutieră și pietonală a reședinței județului Teleorman. Victor Drăgușin, în calitate de primar al orașului și la acea vreme, era foarte generos cu promisiunile privind proiectarea unor lucrări de anvergură.
„ Anul acesta ne vom axa mai mult pe proiecte, pentru că începând cu anul 2014 se va începe primirea de proiecte pentru finanţarea europeană, în cadrul etapei a doua, 2014-2020. De aceea, este bine ca noi să ne pregătim bine lecţiile şi din toate proiectele pe care le vom face o să vedeţi mai puţine lucrări în oraş, pentru că cei mai mulţi bani vor fi dirijaţi către partea de proiectare. Din toate proiectele sper ca măcar trei, patru să fie finalizate”. 

La momentul acestei declarații, centrul pietonal fusese deja proiectat. Dar studiul de fezabilitate anterior, plătit din bani publici, a fost considerat unul slab, astfel că în cadrul unei ședințe de Consiliu local a fost acordată posibilitatea refacerii proiectului privind centrul istoric al orașului.

Noul proiect nu viza numai refacerea mozaicului venețian, ci și reorganizarea spațiilor verzi și locurilor de odihnă, construirea unor spații comerciale adecvate pentru vânzarea de cărți și antichități, așa cum “arată zonele pietonale din marile orașe”, ca să îl cităm pe același Victor Drăgușin. Și pentru că pavajul de pe centrul pietonal a fost realizat din mozaic venetian, unic la nivel național, refacerea lui presupunea costuri de aproximativ 3 milioane de euro.

Eugen Jieanu

Eugen Jieanu a fost consilier local la Alexandria în mandatul 2008-2012, după care s-a retras total din viața publică. Acum, însă, fostul consilier își amintește că și în perioada în care era implicat la nivel politic se discuta despre repararea centrului pietonal, fără ca asta să se concretizeze în altceva decât în niște simple cârpeli. 

Da, îmi amintesc că se discuta și atunci despre centrul pietonal, dar la vremea aceea nu era un subiect atât de interesant ca acum. Parcă se discuta despre reparații, nu despre o reabilitare completă și s-au și realizat niște cârpeli pe lângă zona fântânii arteziene. Eu m-am situat oricum pe o altă poziție decât alții cu privire la ce tot ce se întâmplă în oraș. Și nu pot să spun că, în calitate de cetățean, îmi place cum arată centrul orașului. El a rămas ancorat în trecut, pentru că fiecare a făcut cât l-a dus mintea și interesul.

Cu amărăciune se uită în urmă și fostul consilier local Marian Rînescu, care crede și acum că Alexandria ar fi avut potențialul de a deveni “o bijuterie a Sudului”, iar centrul istoric, despre care se discută de mai bine de un deceniu, ar fi putut fi esența simbolică a locului. Din păcate, au fost mereu alte priorități.

Se discută despre centrul acesta pietonal de mai devreme de 2010. Ba chiar îmi amintesc că pe vremea când eram consilier local, până în 2012, erau bani prevăzuți în bugetul local pentru repararea lui. Dar adevărul e că pe vremea aia erau alte priorități și mereu au fost alte priorități. Ei dădeau bani la o societate falimentară de încălzire, probabil acesta era programul de dezvoltare, nu știu ce să zic. Deși promiteau reabilitarea centrului pietonal, el nu era, de fapt, o prioritate reală. Și astăzi nu cred că e cineva care să poată spune că îi place cum arată centrul pietonal. Ar fi trebuit pus la punct cu mulți ani în urmă, pentru că, să fim serioși, Alexandria nu e un oraș mare și centrul pietonal nu are o suprafață impresionantă. Cât despre schimbarea pavimentului, eu cred că ar trebui păstrată o continuitate în tradiție, pentru că Alexandria e un oraș înființat din rațiuni comerciale și negustorești. Calea ar fi să se respecte istoria și tradiția. Nu cred că e cazul să ne punem zorzoane și să ne negăm condiția agrară. Eu chiar le-am spus: Alexandria ar putea fi o bijuterie a Sudului. Dar nu s-a putut...”

În anul 2014, Victor Drăgușin spunea că toată documentația aferentă investiței fusese deja întocmită.

Victor Drăgușin

Aşteptăm să se deschidă axele de finanţare pe POR. Noi avem proiectul, studiul de fezabilitate. În plus, pentru proiectele de investiţii la obiective deja existente, mai e necesară o documentaţie suplimentară, care este şi ea gata. Aşa că aşteptăm doar să putem depune proiectul şi să facem cererea de finanţare. Vă pot spune că noul pietonal va fi cu totul şi cu totul deosebit. Vom avea piste de biciclete, am regândit spaţiile de socializare şi vom renunţa la mozaicul veneţian, optând acum pentru pavele speciale de exterior. Nu se vor tăia arborii, asta vă pot spune cu siguranţă.”

Proiectul a ajuns să fie depus abia în anul 2018, ca parte a unui proiect mai amplu denumit “Reducerea emisiilor de carbon în municipiul Alexandria prin adoptarea unui transport public ecologic”, în cadrul Programului Operațional Regional POR 2014-2020, Axa prioritară 4. 

Acesta are o valoare totală de 91.183.509,14 lei și cuprinde, în principal, pe lângă lucrările de reabilitare  și modernizare a centrului pietonal următoarele acțiuni: construirea unor piste de biciclete pe principalele artere de circulație ale municipiului și a unor stații de închiriere biciclete, lucrări de construire a unei autobaze și a unei parcări, amenajarea unor stații de îmbarcare/debarcare călători, extinderea sistemului de supraveghere existent, extinderea sistemului de management al traficului existent, amenajarea de stații de încărcare pentru autobuze electrice, autobuze care vor fi achiziționate în cadrul unui parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În prezent proiectul este în evaluare la ADR Sud -Muntenia, organismul intermediar de implementare a Programului Operațional POR 2014-2020, având termen de finalizare anul 2023. 

Potrivit unui răspuns furnizat de Primăria Alexandria, în baza legii privind accesul la informațiile de interes public, instituția precizează că “proiectul nu a mai fost depus pentru finanțare în cadrul altor programe de finanțare, întrucât nu s-a încadrat în condițiile impuse de finanțatori.”

Cum se acoperă istoria cu fonduri europene

Ce a uitat să spună Victor Drăgușin era faptul că pietonalul “cu totul și cu totul deosebit” nu va mai păstra nimic din specificul istoric al locului. Pavimentul din mozaic venețian care a dat această unicitate la nivel național a pietonalului din Alexandria va fi îndepărtat, iar locul lui va fi luat de granit. Nici motivele agrare, cele care “vorbesc” despre specificul istoric al orașului, nu vor mai fi păstrate, arhitectul primăriei luând decizia să meargă pe alte decorațiuni decât cele caracteristice zonei, din punct de vedere istoric. 

Informația este confirmată chiar de directorul tehnic pe investiții din Primăria Alexandria, Maria Gogoi. Aceasta susține că înlocuirea mozaicului venețian este o necesitate, pentru că tipul acesta de material este utilizat preponderent pentru pardoselile de interior. Tot aceasta ar fi și cauza actualelor cârpeli de pe centrul orașului. 

“Actualul paviment, cel din mozaic venetian, este specific pardoselilor de interior. El nu rezistă pe termen lung la condițiile exterioare, de aceea sunt în prezent și numeroase fisuri în zonă. Așa că s-a decis să fie înlocuit acest mozaic cu granit. Și nu, nu se vor păstra nici motivele agrare existente, arhitectul nostru optând pentru un alt joc de figuri decât cel din prezent.”

Directorul tehnic ne dă, însă, și o veste bună, mai precis că proiectul depus la finalul anului 2018 pe POR a trecut de faza de eligibilitate, urmând evaluarea tehnică a proiectului: “N-aș putea să estimez un termen la care vor începe lucrările de reabilitare, obiectiv pentru care am început primele demersuri prin anul 2010. Atunci nu am găsit loc pentru această investiție, motivul fiind chelltuielile neeligibile. Dar pentru proiectul depus în 2018 a început evaluarea și am trecut de faza de eligibilitate, urmând să se facă evaluarea tehnică.”

Practic, dacă în 2023 pietonalul din Alexandria va fi într-adevăr refăcut, el nu va mai avea nimic în comun cu istoria locului. Iar banii europeni care ar putea fi câștigați de oraș nu vor face altceva decât să acopere cu totul istoria locului, care îi determina pe oameni să se simtă legați de oraș. Şi chiar dacă pentru unii poate părea un lucru puţin însemnat, în condiţiile în care majoritatea alexăndrenilor se confruntă în primul rând cu probleme economice grave, apectele specifice ale oraşului trebuie conservate şi întreţinute, tocmai în virtutea faptului că păstrarea lor este la fel de semnificativă ca şi conştiinţa apartenenţei la comunitate. 

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*