Carmen Dumitrescu
În orașul în care Liviu Dragnea își adăpostește o mare parte a imperiului, oamenii plâng în liniște. Combinatul de la Turnu Măgurele a trimis oameni acasă, așa că mulți au găsit în ajutorul social singura posibilitate de supraviețuire. Ei știu că sunt umiliți și spun asta oricui îi întreabă, dar când îi rogi să-și spună numele, reacția e întotdeauna fermă: „Probabil n-ați înțeles. Eu mor de foame, nu vreau să mor și de frică!” Așa că nu ai altă posibilitate decât să-i asculți, să le dai dreptate și să privești, pur și simplu, în jur, pentru a vedea că nimeni nu minte, că tot ce conta din Teleorman e acum în ruină. Mai ales cultura. Pentru că ea nu aduce voturi partidului unic, așa că nimeni n-are interesul de a salva ceva din ce a fost măreț în Turnu Măgurele.
Fostul Cinematograf Flacăra, ce juca și rol de teatru municipal, este acum spațiu de depozitare, iar Casa de Cultură, aflată chiar în centrul orașului, a devenit o ruină, în cel mai clar sens al termenului. Geamurile sparte și pereții desenați arată că nici măcar pază nu s-a considerat că merită acel edificiu, în care pe vremuri ajunseseră nume mari ale muzicii și culturii românești. Oamenii își amintesc cât de frumoase erau acele timpuri, în care mergeau la concerte și la piese de teatru și, unora li se umplu ochii de lacrimi când știu că acum nici măcar dreptul de a se bucura de cultură nu-l mai au.
Casa de Cultură de la Turnu Măgurele a aparținut vreme îndelungată sindicatelor. Apoi Primăria Turnu Măgurele a preluat responsabilitatea organizării activităților acolo. La un moment dat, chiar s-a propus darea în folosința primăriei pentru o perioadă de 9 ani a edificiului, fără niciun fel de pretenție financiară, pentru că sindicatele nu mai aveau cum să plătească pentru întreținerea clădirii și nici nu aveau cu ce să achite datoriile ei. Primăriei de la Turnu nu i-a păsat, însă, de edificiu, așa că nici pază n-a simțit nevoia să-i asigure, deoarece cultura nu duce voturi către Partidul Unic. Încă din timpul mandatelor lui Nicolae Mohanu, indiferența s-a simțit, însă ea s-a acutizat în ultimii ani, de când la conducerea primăriei din Turnu e un anume om al lui Dragnea, pe numele lui Dănuț Cuclea, un individ certat cu educația și străin de orice fel de formă a culturii sau artei.
La un moment dat, pentru că oamenii din Turnu Măgurele cereau în campanie reabilitarea acestui obiectiv, Primăria a venit cu ideea ca oamenii să strângă bani și să achite din buzunarele proprii costurile de reabilitare ale edificiului. Evident că turnenii, care mor de foame într-o mare măsură, n-au avut cum să ia în serios propunerea. Astfel că astăzi, în locul unei case de cultură decente și normale pentru un municipiu de importanță istorică, precum Turnu Măgurele, se află o ruină cu geamurile sparte. La mică distanță de ea se ridică falnic Hotelul Turris, proprietate privată a familiei Dragnea, care spune lumii întregi o singură poveste: aproape oricare om ştie să câştige bani, dar nici măcar unul dintr-un milion nu ştie cum să-i cheltuiască.
