Carmen Dumitrescu
Nu trebuie să fii un cunoscător într-ale muzicii ca să remarci că anul acesta se desfășoară cea mai slabă ediție a Zilelor Alexandriei. Și, în mod cu totul și cu totul absurd, cea mai bună trupă invitată la eveniment a cântat la începutul perioadei de sărbătoare, nu în ultima zi, așa cum se obișnuia. Oricum, esențial e faptul că anul acesta Zilele Alexandriei au fost despre Direcția 5. Singura trupă de valoare invitată de municipalitate, care preferă să investească miliardele în garduri și pergole, nu în culturalizarea oamenilor. Și cumva, vedem o logică în spatele atitudinii…
Membrii trupei au oferit, însă, un concert de neuitat alexăndrenilor. Nu pentru că ar fi avut parte de vreo sonorizare excepțională sau pentru că nu s-ar fi înecat cu fumul de mici, ci pentru că artiștii adevărați își înțeleg menirea și la Londra, și la Alexandria. Timp de oră, alexăndrenii au cântat din tot sufletul piese de dragoste, precum „Salut! Ce faci?”, „Te iubesc”, „Îți mulțumesc” sau „Forever love”. Și imaginea unui oraș care cântă la unison „Îți mulțumesc!” a fost extraordinară, Toni Șeicărescu fiind impresionat de energia pozitivă pe care a primit-o de la alexăndreni pe tot parcursul concertului. De aceea, el a mulțumit, în numele întregii formații, fiecărui alexăndrean pentru bucuria demonstrată. Tot concertul s-a cristalizat în jurul unei emoții pozitive, care a rămas în sufletul multora dintre cei care și-au dorit să ia parte la evenimentul principal al Zilelor Orașului din acest an. Marian Ionescu a arătat, la rândul lui, un respect extraordinar pentru orașul în care a venit să concerteze, purtând un tricou pe care scria: „Eu iubesc Alexandria!”
Dar cel mai impresionant a fost Cristi Enache, care, în ciuda unei atitudini teatrale și studiate care frizează aroganța pe scenă, a rămas după concert pentru mai bine de o jumătate de oră pentru a oferi tuturor celor care au vrut o amintire frumoasă posibilitatea unei fotografii. A luat copiii în brațe, a făcut cunoștință cu oamenii, a schimbat păreri. Totul în limitele unei atitudini de o normalitate pe care mulți n-o mai înțeleg.
După concertul extraordinar al Direcției 5, Zilele Alexandriei s-au cam încheiat. Cel puțin din punctul nostru de vedere. Cu toate acestea, grație unor artiști cu adevărat devotați misiunii lor, rămânem și în acest an cu o amintire frumoasă de la aniversarea orașului. Și ar trebui să ne fie suficient.
cine a fost Sf Alexandru? I-auzi tata.,,Atunci sfântul Alexandru s-a retras in biserica Sfânta-Irina si, îngenunchiind în fata sfântului jertfelnic, s-a rugat zi si noapte cu aceste cuvinte: „Doamne, daca Arie trebuie sa fie împacat cu Biserica, atunci slobozeste pe robul tau cu pace. Dar daca ai mila de Biserica Ta si nu vrei ca mostenirea Ta sa se faca de rusine, atunci ia-l pe Arie, pentru ca oamenii sa nu ia erezia drept Adevarata Credinta”. Sâmbata, cu o zi inainte de duminica in care ar fi trebuie sa se petreaca aceasta slujba, pe când se gasea în piata lânga coloana de porfira ridicata de Constantin, Arie a fost brusc chemat de nevoile firesti, si pe când era la closet, matele au crapat în el, si acolo a si murit, în locul în care-si fac oamenii nevoile firii, lipsindu-se astfel si de împartasanie si de viata. Când a aflat aceasta veste, Sfântul Alexandru a dat slava lui Dumnezeu, nu pentru moartea aceluia, ci pentru ca Domnul si-a arata înca o data puterea Sa peste dorinta mai-marilor lumii acesteia La asa sfant asa oras.