Cicliștii teleormanăneni, binecuvântați într-un lăcaș de cult din “Valea Liniștii”

în Cultură/Interviu

Aventura “Cicliștilor din Teleorman” a început pe Facebook. Oameni pasionați de sportul pe două roți și dornici să descopere împreună un stil de viață sănătos au dus prietenia în viața reală și astfel a început un proiect al cărui principal scop e acela de a descoperi frumusețea lumii în echilibru. Dacă, la debut, membrii acestui grup nu urmăreau decât să se simtă bine împreună, practicând un sport în aer liber, ulterior ei au dus mai departe ambițiile și au început să descopere împreună locuri frumoase din Teleorman, despre care nu prea se vorbește.

De ce nu? Pentru că oamenii acestor locuri n-au înțeles nici până acum că specificul unui județ constă în ceea ce el promovează ca fiind al lui. Așa că teleormănenii se miră și se revoltă de faptul că sunt cunoscuți din cauza unor politicieni de slabă calitate, fără să contracareze asta vorbind ei înșiși despre monumentele pe care le au, despre oamenii de valoare pe care îi cresc, despre casele memoriale care stau în paragină, mărturie a prezenței pe acestei meleaguri a unor personalități cheie din istoria culturii românești. Grupul Cicliștilor din Teleorman a preluat această misiune benevol și arată periodic oamenilor din afara Teleormanului că sunt și alte lucruri de văzut și de înțeles despre Teleorman, în afara celor care se pot vedea zilnic pe micul ecran.

De patru ani, la începutul sezonului cald, cicliștii din Teleorman merg în Valea Liniștii, la Mănăstirea Coșoteni, pentru a primi binecuvântarea preoților de acolo. Astăzi, în Duminica Floriilor, momentul s-a repetat și a fost la fel de emoționant atât pentru membrii grupului, cât și pentru preotul care a oficiat ceremonia de sfințire a bicicletelor. Acesta s-a declarat impresionat de faptul că o chestiune care a început ca o “joacă” a devenit tradiție și fel de a mulțumi divinității pentru frumusețea lucrurilor din interior și din exterior: “Ceea ce în urmă cu patru ani era așa, văzută de către mulți o joacă, iată că a devenit o tradiție. Ne bucurăm pentru faptul acesta că în fiecare an, la început de sezon, alegeți să veniți și să primiți binecuvântarea lui Dumnezeu ca în tot anul dumneavostră să fiți binecuvântați, iar sfinții lui Dumnezeu, Gheorghe Pelerinul și Sfântul Mucenic Hristofor, Ocrotitorul Călătorilor, să fie cu dumneavostră și să vă ocrotească și să vă ajute în toată activitatea. Vă doresc ca de la an la an să sporiți numărul dumneavostră și, pe lângă ceea ce faceți dumneavostră, să-l aveți tot timpul pe Dumnezeu în inima dumneavoastră și pe buzele dumneavoastră!

Unul dintre inițiatorii grupului, Nicky, ne-a spus că experiențele pe care bicicliștii le-au trăit în timpul expedițiilor prin Teleorman le-au arătat și o altă față a oamenilor de aici: una luminoasă și altruistă.

Făcând atât de mulți kilometri în atâția ani și vorbesc despre foarte multe mii de kilometri este inevitabil să nu ai parte și de ceva probleme. Dar problemele astea sunt la mai puțin de 5% din peisajul general al ieșirilor noastre. Tocmai de aceea, aș vrea să le evit, pentru că ele nu țin strict de județul Teleorman. Dar vreau să amintesc despre oamenii care ne dădeau ultima lor apă, la o temperatură de peste 40 de grade Celsius, fiind vorba despre niște oameni bătrâni și cea mai apropiată localitate era la vreo 10 kilometri. Eram între Piatra și Brânceni. Și oamenii ăștia ne dădeau ultima lor apă. Au mai fost niște paznici de la o fermă, care ne-au dat acces să tranzităm ferma lor, altminteri eram nevoiți să ocolim circa 12 sau 15 kilometri prin câmp. Am bifat aproape 75% dintre localitățile Teleormanului și aproape toate obiectivele turistice din Teleorman, care, din păcate, sunt lăsate de izbeliște. Aduc aici aminte despre cetatea Turris de la Turnu Măgurele și este vorba despre o cetate lăsată în ruină, deși există un proiect cu fonduri europene de reabilitare a acestei cetăți. Sunt biserici vechi, lăsate de izbeliște. Am mai fost la ruinele Cetății de la Tătărăști, la casa lui Constantin Noica, la fel lăsate în ruină și foarte multe obiective pe care le vizităm sunt în stare de degradare. Există obiective pe care noi le vizităm care nu numai că nu sunt puse în valoare, ci sunt lăsate să se degradeze. Sunt oameni care ne salută, ne felicită, adică experiența per total este una pozitivă. Vedem și foarte mulți oameni săraci peste care cade casa și ascultă manele, dar asta nu ține neapărat de județul Teleorman, deși fenomenul e destul de frecvent și aici.“, a spus Nicky pentru ziarul Liber în Teleorman

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*