Bătaia de joc din agricultura teleormăneană este deja o poveste perimată. Căci oamenii cu minte, dar fără scrupule, au știut întotdeauna să colaboreze bine cu o clasă politică la fel de rău intenționată, reușind astfel să țină în sărăcie una dintre cele mai bogate zone din țară. De ce? Pentru că oamenii săraci sunt mai dispuși să-și vândă pământurile sau să le arendeze pe nimic, permițând astfel îmbogățirea peste noapte a unor șmecherași de carton. Au apărut apoi fondurile europene, acele instrumente externe de sprijin pentru fermieri, care, dacă ar fi fost corect utilizate, ar fi consolidat cumva agricultura din sudul țării. Dar nici asta n-a fost posibil, pentru că, în fapt, cei care conduc instituțiile responsabile cu efectuarea acestor plăți au reușit să ducă jaful la un nou nivel, unul aproape de neimaginat. Și la mijloc sunt acte falsificate, aranjamente la cel mai înalt nivel, iar oameni amenințați, terifiați de consecințele care s-ar putea abate asupra lor dacă ar spune adevărul. Și adevărul are în aceste cazuri iz de infracțiune. În cele ce urmează vom fi martorii poveștii unui fermier cu terenuri în Teleorman și Dolj, care se luptă de ani buni cu un sistem care aduce mai curând cu mafia decât cu ordinea instituțională. Și poate că vă veți speria de lumea în care trăim la fel de tare cum am făcut-o noi, investigând cele relatate de una dintre victimele acestei caracatițe.
Lupta pentru influență
După terminarea facultății, o familie din Dolj a primit repartiție în Teleorman, pentru a aduce aici expertiza ei în domeniul agricol. Familia Ghițescu, căci despre ea este vorba, are în acest moment 40 de ani de activitate în agricultură, fermierii având terenuri cuprinse în asociații agricole de pe raza județelor Teleorman și Dolj. Totul a mers destul de bine pentru cei doi, în contextul în care agricultura pare să fie și o pasiune a lor, nu doar o sursă de venit, iar rezultatele n-au întârziat să apară, astfel că cei doi au reușit să lucreze pământuri în suprafețe considerabile. Dar sosirea lor în Teleorman și creșterea influenței lor în domeniu a devenit, la un moment dat, deranjantă. Căci, potrivit Marianei Ghițescu, după ce și-a înființat societatea, au apărut niște tineri din București, care au pus problema la modul “Cât vreți ca să plecați de aici?” Evident că o astfel de abordare nu e niciodată prea plăcută, așa că familia Ghițescu a cercetat și a trăit surprinderea de a afla că unul dintre tinerii cu pricina era nimeni altul decât Sebastian Pena, fiul lui Emanoil Pena, fost director al APIA Teleorman, ulterior director general adjunct al Direcției Generale de Control și Antifraudă din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Dubios, nu? Totuși, nu chiar atât de mult, dacă ne gândim că Pena s-a focusat pe partea instituțională, lăsându-și fiul să se ocupe, sub atenta lui supraveghere, de afacerea în agricultură. Ce s-a întâmplat mai departe e incredibil. Căci, constatând că familia Ghițescu nu va renunța la societatea înființată, Sebastian Pena propune o colaborare. În sensul de a comasa terenurile, pentru a fi îndreptățiți la subvenții, cu condiția ca unii proprietari de terenuri, care nu erau nici ai familiei Ghițescu, nici ai familiei Pena (prin vânzare sau arendă) să beneficieze de terenuri în mijlocul hărții, astfel încât să nu fie defavorizați, prin trimiterea lor către margine. Acordul a fost făcut, comasările au fost realizate și înregistrate la primărie, astfel că totul mergea de minune. Până când a venit momentul declarațiilor la APIA. Potrivit legislației, un fermier nu poate depune două cereri de plată la APIA, chiar dacă are terenuri în mai multe locuri. Ca atare, Sebastian Pena și-a făcut repede trei sedii de firmă la Dolj, în timp ce Mariana Ghițescu a declarat terenurile sale la APIA Teleorman. Sebastian Pena, consiliat telefonic de tatăl lui, a declarat terenurile, fără să mai țină cont de schimbul cu familia Ghițescu și a supradeclarat. În consecință, el și-a încasat banii de la APIA Dolj, în timp ce Mariana Ghițescu a fost exclusă de la plată. Alarmată de ce se întâmpla, Mariana Ghițescu i-a făcut o vizită lui Eugen Coman, directorul APIA Teleorman, pentru a-i explica motivul supradeclarării și a găsi un mod de soluționare a situației. Coman a ascultat, a spus că cei de la Dolj sunt afoni în problemă și că își trimite echipa să rezolve confuzia, dar a solicitat o măsluire a punctelor de penalizare, sub amenințarea: „Dacă nu-ți convine, nu iei nimic!” Pentru că nu s-a ajuns la un acord, femeia a fost exclusă de la plată mai mulți ani consecutiv, cu excepția unuia singur, în care a primit o subvenție mult mai mică decât cea la care era îndreptățită, în virtutea penalizării stabilite de Coman, care a avut grijă să-i spună femeii și faptul că “un fermier adevărat n-are nevoie de banii europeni”. Femeia s-a apucat atunci de scris scrisori către Irimescu, Merca, Cioloș, Iohannis, sperând că problema se va rezolva și că cineva va manifesta înțelegere pentru nedreptatea ce i s-a întâmplat. În anul 2016, ea primește de la Direcția Antifraudă și Control Intern din cadrul APIA, un răspuns de bun simț al directorului general Ioan Merca: “Din verificările efectuate, s-au constatat aspecte din care reiese că nu au fost respectate prevederile procedurale privind modul de gestionare a cererilor depuse de fermier. Totodată, în campania 2015, ca și în campaniile anterioare, în UAT Leu, fermierul declara în cererea de sprijin suprafețele conform contractelor de schimb voluntar și proceselor de comasare, iar fermierii cu care a încheiat astfel de schimburi declară în funcție de amplasament, potrivit actelor de proprietate, de unde rezultă supradeclarările.” La scurt timp după emiterea acestui răspuns, Ioan Merca este schimbat din funcție.
“Eu sunt prea mic, doamnă, și nu vreau probleme!”
Terenurile familiei Ghițescu din comunele Salcia (Teleorman) și Leu (Dolj) au constituit obiectul unui jaf din bani europeni de către APIA Teleorman și Dolj. Consilierul responsabil cu instrumentarea cererii de plată a EUROSERV SRL, Cristina Epure, a constatat supradeclarări în 80% din blocurile fizice înscrise în cererea de plată pentru anul 2015. Deși a utilizat aceleași blocuri fizice și în 2014, împreună cu aceiași fermieri, ceilalți și-au primit subvenția, desi înscriseseră în fals parcele supradimensionate sau subimensionate față de realitatea din teren sau terenuri necultivate, care erau, de fapt, cultivate. Asta declară Mariana Ghițescu și specific faptul că totul s-a petrecut din grija unor funcționari ai APIA: “Menționez că această situație a fost creată de anumiți funcționari ai APIA, în speță, Marin Maria și secretarul Cincă Daniel din Primăria comunei Leu, județul Dolj și fermierii clientelari ai acestui sistem corupt și cu toate acestea au primit bani europeni”. De altfel, s-a efectuat și o verificare în teren a terenurilor Euroserv SRL, iar trimisul APIA a constatat că suprafețele reale nu coincideau cu cele înscrise în cererea de plată, care nu aparținea, de fapt, Marianei Ghițescu, ci fusese modificată de Cristina Epure. Rugat ulterior, de Mariana Ghițescu să clarifice această situație, inspectorul APIA i-a răspuns speriat, după cum rezultă și dintr-o înregistrare a convorbirii telefonice cu acesta că: “Eu sunt prea mic, doamnă, și nu vreau probleme!”
Direcția Națională Anticorupție, sesizată
După numeroase schimburi de replici deloc politicoase cu cei din APIA Teleorman și Dolj, Mariana Ghițescu a făcut reclamații peste reclamații. Unele la poliție, altele la DNA. În acest moment, femeia nu știe care este situația ei, dar se bucură că a existat un control în teren, care a demonstrat, cel puțin unui angajat al APIA că la mijloc au fost multe lucruri necurate. E drept că omul s-a îngălbenit de frică și că cei din APIA Dolj și Teleorman n-au răspuns altfel decât prin jigniri și amenințări. De altfel, aflăm că Eugen Coman de la APIA Teleorman ar fi dat-o afară din instituție pe Mariana Ghițescu și că a făcut personal fotografii cu telefonul unor angajați care vorbeau cu aceasta în afara instituției, amenințându-i ulterior că e cazul să se aștepte “la ce e mai rău”. Mariana Ghițescu are în acest moment documente care atestă adevărul celor spuse de ea, înregistrări ale convorbirilor telefonice sau ambientale cu angajați ai APIA care încearcă să ascundă mizeria sub preș și un proces în instanță. Cu privire la acesta din urmă, femeii i s-a spus clar că “dacă zice instanța să-ți dăm banii, ți-i dăm!” Cu alte cuvinte, nici APIA nu e convinsă că a ascuns gunoiul corect și e pregătită să plătească. Numai că suntem într-o situație în care simpla plată a drepturilor unui fermier nu poate fi suficientă pentru a regla nedreptatea. Căci sunt legi în această țară care trebuie respectate, iar încălcarea lor trebuie să atragă și altfel de consecințe, care să servească drept mărturie de corectitudine pentru cei care vor mai avea pâinea și cuțitul în instituțiile publice de la noi.