Un „Big Brother” din bani europeni promite “siguranță ca în Moscova” în reședința județului Teleorman

în Administratie/Bani europeni

Populația Alexandriei este supravegheată în mod constant. Din clipa în care a părăsit locuința, fiecare locuitor al orașului poate fi localizat cu ușurință, reședința județului Teleorman fiind împânzită de camere de luat vederi, parte a unui sistem de supraveghere ”Big Brother” achiziționat din fonduri europene. Nici acum nu le este clar multor cetățeni de ce a fost nevoie să se cheltuie aproape trei milioane de lei pentru 46 de echipamente de supraveghere video într-un oraș în care criminalitatea stradală a fost întotdeauna extrem de redusă.

  • Pe 24 august 2010 se semnau primele contracte finanțate prin Regio, pe linia infrastructurii urbane. Unul dintre proiecte era destinat municipiului Alexandria și viza creșterea nivelului de siguranță în reședința județului Teleorman, oraș cu o suprafață de 9.563 ha şi o populaţie de 50.000 de locuitori stabili. Proiectul purta titlul de „Sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei şi prevenirii criminalităţii în municipiul Alexandria”, având o  valoare totală de 3.521.304,71 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile era de 2.735.271,48 lei (98% din valoarea eligibilă a proiectului). 
  • În anul 2011, primarul reședinței de județ, Victor Drăgușin, promitea că, după implementarea proiectului, Alexandria va beneficia de “siguranță ca în Moscova”, deși nimeni nu se plângea nici la vremea aceea de o rată crescută a criminalității la nivelul orașului. Potrivit unor statistici oficiale din anul 2010, județul Teleorman înregistra la momentul implementării proiectului o tendință de diminuare a infracționalității cu 18% față de anii precedenți. Numărul faptelor penale pe județ se ridica la aproximativ 6.000, cele mai multe fiind de natură judiciară sau economico-financiară. 
  • Obiectivele specifice ale proiectului erau: dotarea instituţiilor publice şi a zonelor identificate cu risc sporit de infracţionalitate cu un număr de 46 de echipamente de supraveghere, implementarea sistemului de supraveghere video şi integrarea acestuia cu celelalte sisteme prevăzute în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare, precum și creşterea siguranţei cetăţenilor şi reducerea ratei criminalităţii din zona de acţiune cu 20% în trei ani de la data de finalizare a proiectului.
  • Lucrarea s-a executat de către SC UTI SECURITY ENGINEERING SA, parte a UTI Grup, cunoscut pentru multiplele probleme legale pe care le-a avut imediat după finalizarea lucrărilor aferente celor trei proiecte cu fonduri europene de la Alexandria, privind traficul, siguranța și iluminatul public. Mai mult, potrivit specialiștilor în domeniu, prețul de achiziție a camerelor de luat vederi, care au împânzit Alexandria, a fost mult mai mare decât cel firesc. Contestatarii proiectului susțin că lucrarea nu a reprezentat decât un nou prilej de alimentare a conturilor unor firme cu bani europeni, pentru o lucrare aproape inutilă pentru populație, dar foarte necesară “spionării” oamenilor din oraș.
  • Potrivit estimărilor de preț din studiul de fezabilitate al proiectului, o sumă de 423.200 euro era alocată strict achiziției celor 46 de camere de supraveghere. Un calcul simplu ne va dezvălui prețul aproximativ al acestor echipamente, și vorbim în acest caz despre un cost de 9.200 de euro pentru fiecare cameră de luat vederi.  Asta în anul 2012! Potrivit unor proprietari de firme de specialitate, în acest moment, pe piața liberă, o cameră de supraveghere de tipul celor care împînzesc astăzi orașul Alexandria costă între 1000 și 3000 de euro.

O supraveghere sănătoasă începe cu bani europeni și continuă cu fonduri locale

În contextul fricii instituite în Teleorman de un aparat administrativ foarte sever cu orice formă de contestație, instalarea unui sistem de supraveghere a avut un efect psihologic extrem de puternic asupra locuitorilor reședinței Teleormanului. Oamenii se simt supravegheați și se comportă ca atare. La sistemulul de supraveghere video se adaugă și sistemul de boxe care transmit “mesaje de interes public”, ambele creând o atmosferă stranie în pașnicul oraș de câmpie. 

În anul 2012, Primăria Alexandria implementa sistemul de supraveghere “în vederea creșterii siguranței și prevenirii criminalității în municipiul Alexandria”, iar în anul 2018, primarul Alexandriei, Victor Drăgușin  anunța că își dorește să extindă raza de supraveghere, așa că au mai fost montate alte 6 camere de luat vederi. 

“Am extins sistemul de camere de supraveghere video din municipiu cu încă 6 camere de supraveghere. Sistemul deja existent a fost realizat în anul 2012 şi finanţat din fonduri europene. Noile camere au fost amplasate în urma consultării instituţiilor care solicită şi utilizează în mod frecvent imagini din municipiu în activitatea lor. Acestea sunt amplasate în următoarele zone: – Intersecţia Str. Bucureşti cu Str. Al. Ghica; Intersecţia Str. Bucureşti cu Str. Dunării; Intersecţia Str. Dunării cu Str. Fabricii; Intersecţia Str. Libertăţii cu Str. C. Brâncoveanu; Intersecţia Str. Dunării cu Şoseaua Turnu Măgurele(în zona Spitalul Judeţean); Str. Dunării – zona Prefectură.” – Victor Drăgușin

În prezent, se poate discuta despre un veritabil Big Brother în Alexandria. Orice mișcare este urmărită, imaginile sunt stocate pentru o anumită perioadă de timp, iar oamenii care știu că nu infracționalitatea stradală era problema, se simt supravegheați din alte considerente.

Amplasarea camerelor de supraveghere în Alexandria

În ceea ce privește eficiența celor 46 de camere de supraveghere achiziționate din bani europeni, datele autorităților arată că din 2012 și până în 2018 au fost primite 459 de solicitări pentru vizualizarea imaginilor surprinse de sistemul de supraveghere video si 347 solicitari pentru eliberarea de inregistrari video, acestea fiind puse la dispozitia instituțiilor care le-au solicitat, de principiu Poliția Comunitară și Poliția județului Teleorman. 

Unul dintre motivele publice de mândrie ale lui Victor Drăgușin, primarul Alexandriei, este acela că respectivele camere au un unghi de captare a imaginilor de 360 de grade, raza mare de percepție fiind esențială pentru menținerea “siguranței ca-n Moscova”. De altfel, în campania electorală aferentă alegerilor europarlamentare din acest an, implementarea acestui Big Brother din bani europeni este una dintre temele preferate ale administrației locale dominate de PSD. Pe site-ul online.psd.ro, povestea camerelor de supraveghere de la Alexandria ocupă un loc important: „Supravegherea zonelor publice ale municipiului Alexandria cu camere video. Proiectul a fost extins cu bani din bugetul local prin instalarea de camere video de supraveghere performante și în zone care nu au fost cuprinse în proiectul inițial. Toate aceste sisteme sunt integrate într-un Centru Unic de Control și Monitorizare” (https://online.psd.ro/articole/economic/alexandria-are-iluminat-performant-si-eficient-supravegherea-traficului-rutier-si-siguranta-cetatenilor-prin-monitorizare-video-realizate-cu-bani-europeni/?fbclid=IwAR1qohIK77ycaYcDCOMw3T6vkSQOfGQDeLN0jFQVvpYM60O0Ggr4xkWnM8I)

Cu alte cuvinte, oamenii nu sunt niciodată suficient supravegheați, așa că bugetul local a fost destul de generos pentru achiziționarea altor șase camere de luat vederi, completând astfel sistemul care transformă Alexandria într-o Moscovă veritabilă, exact așa cum a promis primarul Victor Drăgușin și, în realitate, aceasta pare a fi cam singura promisiune pe care a luat-o cu adevărat în serios. 

Mai mult, acum camerele de supraveghere sunt un mijloc de a constrânge oamenii din oraș să plătească prin SMS locurile de parcare din centrul orașului Alexandria. Chestiunea a fost chiar dezbătută într-o ședință a Consiliului local Alexandria, în care actualul viceprimar al orașului, Ioan Augustin, a spus că sistemul de supraveghere video poate asigura autoritățile de faptul că oamenii plătesc cei doi lei pentru ora de parcare, taxă stabilită recent de Primărie. Singura utilitate certă a sistemului Big Brother este aceea că limitează abaterile de la regulile de circulație în trafic.

Cum funcționează Big Brother?

Zonele vizate pentru supraveghere au fost spațiile ce aparțin domeniului public, unde riscul producerii de infracțiuni este mai ridicat. Exemple în acest sens ar fi școlile, piețele, spitalele și zona centrală a orașului. De altfel, printre obiectivele specifice ale proiectului se număra și crearea premiselor pentru asigurarea siguranţei şi securităţii în spaţiile publice, managementului eficient al situaţiilor de urgenţă, monitorizării eficiente a traficului rutier, precum şi monitorizării şi gestionării unor servicii publice precum: salubrizarea, deszăpezirea, reparaţii la infrastructură.

Cu toate acestea, proiectul vorbește despre un „caracter preventiv” al sistemului, care ar trebui să determine populația să fie mai atentă în privința încălcării regulilor, câtă vreme se știe supravegheată. De implementarea acestui proiect ar trebui, cel puțin teoretic, să beneficieze și Poliția Județeană Teleorman, Poliția Municipală, Poliția Locală, Jandarmeria, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, dar și Judecătoria Alexandria sau Parchetul, în sensul oferirii de probe în instanţă în cazul incidentelor sau acordării de suport pentru activitatea desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori. Imaginile sunt colectate în cadrul unui Centru de Control, care monitorizează toate zonele din oraș, 24 de ore din 24. 

Sistemul funcționează prin utilizarea unor camere video de supraveghere IP de exterior și echipament de transmitere date. Camerele video tip speed dome au rolul de captare a imaginilor de exterior. Imaginile rămân la calitatea inițială pe o durată de 30 zile. 

Pentru întreţinerea sistemului au fost desemnate două persoane, ale căror sarcini sunt: administrarea infrastructurii fizice, managementul şi administrarea subsistemelor ce compun sistemul. Operarea sistemului urma să fie realizată de un număr de 4 persoane provenind din Poliția locală, instituție aflată în subordinea Primăriei Alexandria, iar dacă nevoile o cereau, numărul responsabililor de supraveghere putea crește, preferați fiind tot angajații Poliției Locale în acest sens. În plus, Primăria Municipiului Alexandria și-a asumat și asigurarea sustenabilităţii proiectului din punct de vedere tehnic. În acest moment, de mentenanța lui se ocupă Administrația Domeniului Public din Alexandria. 

Mioara Toțe

Mioara Toțe, directorul ADP Alexandria, susține că imaginile furnizate de camere pot fi utile instituțiilor publice, însă asta depinde de unghiul pe care îl surprind:
Camerele sunt în administrarea mea, mă ocup strict de mentenanță. Imaginile numai Primăria le poate da, în urma unei solicitări. De exemplu, poliția solicită imaginile. Zona pădurii, de exemplu, sau la ștrand, sunt zone din care ni s-au cerut imagini. Au venit și persoane fizice, implicate în evenimente rutiere, dar lor nu am avut voie să le dau. Imaginile sunt clare, se văd chipuri, plăcuțe de înmatriculare, dar depinde foarte mult de unghiul pe care îl surprind. La ștrand, de exemplu, au mai fost furturi de telefoane mobile și atunci am dat imagini polițiștilor. Imaginile sunt stocate timp de 20 de zile, după care se șterg.”

Valentin Dumitrașcu

Anual, Poliția Județeană Teleorman face trimestrial cam 80 de vizionări ale imaginilor de pe camere, iar ocazional se mai solicită imagini stocate în sistem pentru soluționarea unor cazuri de către organele de cercetare penală. Potrivit șefului Inspectoratului Județean de Poliție Teleorman, Valentin Dumitrașcu, camerele își dovedesc anual eficiența în câteva zeci de dosare: 

“Vizionarea  imaginilor asigură sprijn efectivelor de poliție din cadrul structurilor de investigații criminale, ordine publică și poliție rutieră, în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs un eveniment care afectează patrimoniul public sau privat, siguranța rutieră sau ordinea și liniștea publică. Imaginile se vizionează direct de lucrătorii de poliție, de pe monitoarele dispeceratului imediat după comiterea faptelor. În trimestrul I al acestui an au fost efectuate aproximativ 80 vizionări directe a imaginilor surprinse și stocate. Pe lângă acestea, în circa 20 de cazuri organele de cercetare ale poliției judiciare au solicitat în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală imagini stocate în sistem, care au putut fi folosite în clarificarea situației de fapt în anumite cauze.”

Valentin Dumitrașcu, șef al IPJ Teleorman

Camere la supra-preț

În luna ianuarie 2011, în urma unei licitații la care s-au înscris trei companii, a fost atribuit și contractul prin care se putea începe lucrarea. UTI Security Engineering SA era câștigătorul unui contract în valoare de 2.360.873, 09 lei (fără TVA), prin care punea bazele unui veritabil Big Brother la Alexandria. În ședința Consiliului local în care s-au aprobat cele trei proiecte de infrastructură urbană la Alexandria („Sistem pentru managementul iluminatului public în municipiul Alexandria”, „Sistem de supraveghere în vederea creșterii siguranței și prevenirii criminalității în municipiul Alexandria” și „Sistem pentru managementul traficului rutier în municipiul Alexandria”, toate finanțate prin Programul Operațional Regional 2007-2013 cu o valoare de 36 de milioane de lei) un consilier local s-a opus. Este vorba despre Niculae Mârzan, fostul Șef al Corpului de Control al Prefectului Teleorman. El a reclamat la acea vreme costurile foarte ridicate ale unor servicii. 

“Da, este adevărat că m-am opus tuturor celor trei proiecte finanțate din bani europeni. Nu pentru că orașul n-ar fi avut nevoie de ele, ci pentru că, uitându-mă la costuri, am remarcat că acestea era umflate vizibil, astfel încât existau suspiciuni privitoare la cheltuirea corectă a banilor. Așa cum v-am mai spus și cu altă ocazie, problema era aceea că a prețului, iar camerele de luat vederi erau cumpărate la prețuri mult mai mari decât cele firești. Erau câteva zeci de camere cumpărate cu milioane de lei. În plus, și studiul de fezabilitate a fost extrem de scump, din câte îmi aduc aminte. A fost un executant oficial al lucrărilor și unul neoficial, că au sărit în sus cu toții când am întrebat cine execută aceste lucrări. Ei au făcut aceste proiecte doar pentru a accesa fonduri europene și să își umple ei buzunarele.”

Niculae Mârzan

Reamintim și faptul că după finalizarea celor trei lucrări la Alexandria, Grupul UTI a intrat în atenția procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. În 2015, polițiștii  de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice au făcut 146 de percheziții în mai multe județe, inclusiv în Teleorman. Una dintre firmele acuzate de evaziune fiscală era chiar UTI. Dosarul de la acel moment nu are însă o decizie finală în instanță.

În aceeași perioadă patronul UTI, Tiberiu Urdăreanu, ajungea cu mandat la DNA. 

Ulterior, Primăria Alexandria a mai cheltuit și alți bani, de data aceasta din bugetul local, pentru îmbunătățirea sistemului de supraveghere din oraș. În anul 2016, de pildă, Primăria Alexandria cumpăra echipamente pentru sistemul de supraveghere, constând în hard disk-uri și alte dispozitive, în valoare de 54.999 lei. În anul 2018, aceeași instituție cumpăra alte șase noi dispozitive de supraveghere, completând astfel eficiența acestui Big Brother. 

Astăzi, Alexandria este împânzită de camere de luat vederi. Ele surprind tot ce se întâmplă în oraș, cu precădere în zona centrală, și oferă autorităților informații, uneori prețioase, alteori doar de can-can, pe care acestea le folosesc așa cum consideră de cuviință. Deși montarea acestor camere a trezit destule nemulțumiri în rândul oamenilor din oraș, care se simt acum mai supravegheați decât ar fi cazul, vocile lor n-au contat prea mult.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*