Singurul motiv consistent pentru care un politician ia un copil în brațe (altul decât al lui) e acela că vrea să-i fure acadeaua. N-o spunem noi, ci zeci de ani de cercetare în domeniul marketingului politic. Nu e prima campanie electorală prin care trecem, așa că imaginea politicianului care ridică un copil în brațe n-are niciun element de noutate. Dar, văzându-l pe președintele Consiliului Județean Teleorman, Dănuț Cristescu, cum postează fotografii peste fotografii în care ține copii în brațe, ne gândim că ar fi bine să explicăm și electoratului care e miza acestei practici. Pe care n-o întâlnim doar la Cristescu. Și Dragnea o practica. De asemenea, și el le-a furat acadelele, după cum a probat prima dintre onoratele instanțe.
Să intrăm, așadar, în profunzimea fenomenului și să-l explicăm așa cum se cuvine, ca să evităm măcar un anumit tip de manipulare, având în vedere invazia de proceduri manipulatoare la care suntem supuși zilnic de către cei care vor cu orice preț să demonstreze că, în esență, sunt doar niște oameni buni, puși în lumina reflectoarelor, care vulnerabilizează chiar și cele mai curate dintre tenuri. Ei bine, când vedeți un politician cu un copil în brațe să vă gândiți la… babuini. Da, ați citit corect! Când babuinul dominant aleargă după babuinul subordonat, este o practică instinctivă ca acesta din urmă să ia în brațe un pui și să-l folosească pe post de scut. În realitate, copilul e un mod de a ridica un scut în fața adversarilor. Practic, el nu spune, așa cum poate vă lăsați manipulați să credeți: „Sunt un om bun, care ocrotește copiii”, ci „Iată! Țin în brațe un copil! Nu mă atacați, ca să nu răniți bebelușul!”
Când Dănuț Cristescu postează fotografii în care ține copiii în brațe, el transmite de fapt că îi este foarte frică și că, la nivel inconștient, știe cât de insuportabil e pentru majoritatea oamenilor. Nu de alta, dar el nici n-a fost ales, a fost pus de marionetă în scaunul lui Gâdea, care îl primise, la rândul lui, de la Dragnea. Și ca să nu se mai confrunte cu agresiunea contestatarilor, care îl știu sărac cu duhul și total nerafinat, el ia copii în brațe și-i vântură pe Facebook, ca să convingă că, în esență, e un om bun. Practica mai poate fi remarcată și la liderul Opoziției, Rareș Bogdan, care mergea prin Piața Victoriei și avea grijă să stea în cadre alături de copii. E drept că nu-i lua în brațe. Dar tot o formă de protecție era și aceea.
Cu alte cuvinte, oamenii nu sunt programați să rănească bebeluși. De asta, când văd un politician cu un copil în brațe, tind să se retragă și să accepte ideea că poate în spatele demagogiei și prostului gust se află un suflet bun. E mecanismul fin al manipulării. Dar, pe viitor, poate ar fi bine să ne amintim, de fiecare dată când vedem astfel de imagini, că singurul motiv real pentru care un politician ridică un copil în brațe e acela de a-și anihila non-violent adversarii, ca să poată fura mai ușor acadeaua.