Monica Vasilescu
Alina Iancu este pasionată de vinuri, calătorii și fotografie. Pornind de la această ”patimă”, a dezvoltat proiectele CrameRomania.ro (singura bază de date bilingvă – română şi engleză – a cramelor din România), Revino.ro (agregator de tip Trip Advisor al cramelor și magazinelor specializate de vinuri – vinoteci și restaurante – din România) şi a organizat primul salon de vinuri cu accent pe turism viticol de la noi din ţară – REVINO – Descoperă vinurile din România.
Alina este și turist prin crame. De când a plecat din Teleorman, și-a dezvoltat pasiunea cu determinare și a ajuns să cunoască secretele vinului la fel de bine cum reușește vinul să modifice percepții. Are la activ nenumărate vizite la producătorii din țară și din străinătate și tot atât de multe fotografii, mii de soiuri de vin degustate și foarte mulți prieteni. Despre asta ne-a povestit și nouă, într-un interviu interesant acordat ziarului Liber în Teleorman, după târgul de vinuri pe care l-a organizat săptămâna trecută, la Novotel – Sala Paris și Le Foyer, din București.
Reporter: Când şi cum a devenit vinul unul dintre personajele principale din viaţă ta?
Alina Iancu: Vinul m-a pasionat din 2003 de când călătoream în Republica Moldova, am încept prin a citi despre el. Povestea a ceea ce fac acum a început în 2011 cu o ieşire într-un wine bar din Bucureşti urmată de prima vizită la crame, mai exact 1 mai la cramă Ştirbey alături de prieteni. Am avut un magazin online de vinuri împreună cu doi prieteni. Între timp călătoream la crame şi făceam foarte multe fotografii, astfel în 2013 mi-am lansat un site de fotografie www.alinaiancu.ro. Alături de prieteni am zis că lângă fotografie trebuie să stea şi informaţie despre crame şi aşa, în martie 2014, am lansat www.crameromania.ro, singură baza de date bilingvă online a cramelor din România. Este un proiect non profit pentru care am călătorit la crame reuşind să vizităm peste 60, iar pe unele dintre acestea de nenumărate ori alături de prieteni sau organizând evenimente private, team buildinguri.
R.: Lumea vinului este dominată de bărbaţi în mare parte… dorinţa ta de implicare în domeniu este şi o provocare în acest sens?
A.I.: Deloc, ştiu atâtea femei pasionate de vinuri care dezvoltă proiecte în acest sector, femei care simt, povestesc şi promovează vinul la fel de bine că şi bărbaţii.
R.: Care este soiul tău preferat de vinuri şi ce înseamnă această licoare pentru tine?
A.I.: Când spun vin, spun cultură, prieteni, relaxare. Îmi plac vinurile spumante şi liniştite albe, la soiurile internaţionale merg către Sauvignon Blanc, iar la soiurile autohtone, Crâmpoşia Selecţionata.
R.: Tu eşti pasionată şi de călătorii la crame în podgoriile româneşti. Ce zona te-a impresionat cu adevărat? Dar în afară ţării?
A.I.: Prima călătorie am făcut-o la Cramă Ştirbey din Podgoria Drăgăşani, de acolo a început totul, iar acolo mă simt că asasa. Însă, eu văd turismul viticol că pe o experienţă, orice zonă are farmecul ei, te impresionează cu ceva, mă refer la crame, de la arhitectură, la oameni şi vinuri, până la peisaje şi perioadele anului.
R.: Cam câte crame din România practică turism viticol şi ce se găseşte acolo?
A.I.: Am identificat undeva la 70 de crame care practică turismul viticol. Pentru mine este o experienţă, în special de weekend ce presupune vizitarea unei crame în prezenţa unui personal calificat. Pe parcursul vizitei este prezentat procesul tehnologic, se degusta vinuri, se servesc gustări (pâine, brânză, etc.) şi apă, iar dacă vremea este favorabilă, vizită continuă cu plimbări în vie. O vizită la cramă durează aproximativ două ore, iar rezervările se fac în prealabil, cu 10-15 zile înainte. La cerere se pot oferi prânz sau cină oferite de cramă sau de o firma de catering. De asemenea, unele dintre crame pot oferi cazarea sau turiştii pot opta pentru variantele din zona (între 3-10 kilometri) dacă vor să petreacă mai mult timp în natură. O mare parte dintre crame pun condiţia unui grup minim de 6, 8 sau chiar 10 persoane.
R.: Teleormanul cum stă la capitolul asta, că avem şi aici un producător cunoscut de vinuri.
A.I.: Da, avem un producător mare de vinuri despre care nu am informaţii cum că ar face turism viticol, în sensul că are cramă deschisă la publicul larg.
R.: Cramele româneşti fac eforturi pentru a fi prezente în pieţe externe, dar nu prea reuşesc… de ce?
A.I.: Cramele trebuie să se promoveze împreună, măcar pe zone viticole sau podgorii şi să insiste în promovarea soiurilor autohtone care pot face diferenţa atât la nivel naţional cât şi internaţional. UNITATE. PROMOVARE SOIURI AUTOHTONE.
R.: Ce este ReVino – descoperă vinurile din România ?
A.I.: ReVino – descoperă vinurile din România este un târg de vinuri şi turism viticol. Fiecare expozant s-a prezentat publicului într-un cadru elegant un număr de maximum 7 vinuri exclusiv HoReCa şi a beneficiat de aceleaşi condiţii de prezentare. Astfel, vizitatorii au apreciat vinurile pe care le-au degustat şi discuţiile pe care le-au avut cu reprezentanţii cramelor pentru a le afla poveştile. Fiecare persoană a primit un pahar la intrare împreună cu fişa pe care îşi putea notă părerile şi preferinţele despre vinurile degustate pe care le puteau achiziţiona la plecare. O noutate pentru acest an a fost biroul de turism viticol, oferind astfel cramelor care realizează turism viticol posibilitatea de a-şi prezenta poveştile şi ofertele vizitatorilor şi de a-i convinge să le treacă pragul. În plus, un reprezentant ReVino.ro a povestit celor prezenţi într-un mod imparţial informaţii despre toate zonele ţării şi detalii despre cramele care pot fi vizitate de grupuri mai mici sau mai mari de persoane. Sâmbătă şi duminică, iubitorii de vinuri, gastronomie şi turism au avut posibilitatea interacţioneze cu reprezentanţii cramelor, să deguste vinuri şi să descopere zonele viticole ale ţării noastre. Ziua de luni a fost dedicată în exclusivitate sectorului HoReCa şi turism. Atmosfera a fost diferită faţă de primele două zile, programul fiind dedicat specialiştilor din industrie care pot discuta la nivel avansat despre vinuri, afaceri şi colaborări.
R.: Spune-mi, te rog, o mică poveste de la crame?
A.I.: Am atâtea amintiri… în 2014 am mers la o cramă Villa Vinea din Transilvania pentru o şedinţa foto, am condus o noapte întreagă pe o ploaie torenţială, am ajuns la 7 dimineaţă, peisaj spectaculos, am făcut şedinţa foto, apoi am mers la plimbare prin vie, după ploaie, să fotografiez melci, m-am înămolit toată, dar mi-a plăcut tare mult.
R.: Cum îţi vei dezvolta acest hobby în viitor… intenţionezi să scrii o carte de călătorii, să ai o podgorie a ta?
A.I.: Nu mă pasionează scrisul, nu cred că se va întâmplă asta. Îmi doresc, însă, o mică căsuţa în vârf de deal, printre vii, unde să mă retrag, în niciun caz cramă.
