Achiziția aparatelor de depistare a COVID-19, o “cursă a înarmărilor” de pandemie cu… parfum electoral

în Sănătate/Social

Adevărata dimensiune a pandemiei de coronavirus în România nu poate fi cunoscută pe deplin fără o testare adecvată a populației. Dar guvernul schimbă perpetuu algoritmii de testare, iar populația este reticentă în a se testa, de teama sechestrării pe termen nelimitat în unitățile spitalicești, așa că este foarte greu să afirmăm că avem în acest moment o situație corectă a îmbolnăvirilor în România. Iar bâlbele legate de raportarea cazurilor adâncește și mai mult dubiul pe care oamenii îl au deja, încă din primele săptămâni ale situației pandemice.

În județe, testările se fac pe aparate donate sau cumpărate din bani publici, iar bilanțul îmbolnăvirilor, așa cum este prezentat de DSP-uri, pare a fi unul foarte fragil. Cât despre aparatele de depistare a noii boli, acestea au fost achiziționate la nivel local pe considerentele unei competiții electorale, partidele politice încercând să demonstreze că sunt salvatoarele populației în pandemie. Însă, în multe dintre cazuri, după ședințele foto care au marcat aducerea în județe a aparatelor de testare, acestea au fost păstrate cu săptămânile sau chiar cu lunile în sediile unor unități spitalicești, în perfectă stare de… nefuncționare.

În Teleorman, aparatele de testare au venit la pachet cu… sedințe foto

În județul Teleorman, povestea celor două aparate de testare a virusului SARS COV-2 a avut, încă de la început, forma unei curse a înarmărilor, cu scop electoral. Atât PNL, cât și PSD, au încercat în pandemie să demonstreze că pot salva situația, confundând sesiunile foto cu dotarea județului cu aparatură specifică. Pe de o parte, fostul primar Cristi Barbu, devenit secretar general adjunct al guvernului PNL, și-a realizat propria sesiune foto cu primul aparat PCR adus în județ, grație unei donații din partea autorităților din Ialomița și, pe de altă parte, președintele Consiliului Județean Teleorman, Dănuț Cristescu, a avut grijă să organizeze ședința foto personală la sediul Spitalului Județean de Urgență din Alexandria, unde a cumpărat din bani publici un alt aparat PCR. Acesta din urmă, însă, și-a început funcționarea după mai bine de o lună și jumătate de la achiziție, pentru că utilizarea lui necesita atât o instruire a personalului medical, cât și o calibrare adecvată a aparatului.

Teleormanul nu a fost  și nu este unul dintre județele foarte afectate, în mod oficial, de pandemie. Până în prezent, se poate discuta despre 158 de cazuri confirmate într-un județ cu 334.143 locuitori. Totuși, e greu de spus dacă aceasta este cu adevărat harta reală a îmbolnăvirilor într-un județ în care toate măsurile luate de autorități par să fi fost premeditate electoral.

“Cursa înarmărilor”, în postări pe Facebook

La începutul pandemiei, în Teleorman n-a existat un aparat de testare a bolii nou apărute, așa că majoritatea suspiciunilor erau confirmate sau infirmate prin transmiterea probelor recoltate către laboratoare din București. Pe data de 19 februarie, Consiliul Județean Teleorman lua hotărârea cu numărul 24, prin care Spitalul Județean de Urgență Teleorman primea excedentul bugetar înregistrat în anii precedenți din bugetul de venituri și cheltuieli. Vorbim, deci, despre suma de 2.395.419 lei.

O lună mai târziu, spitalul a trimis către Consiliul Județean Teleorman o decizie privitoare la împărțeala banilor, pe categorii de cheltuieli. Astfel, în ședința din 31 martie, Consiliul Județean a aprobat ca suma de 1.395.419 lei să meargă către medicamente, materiale sanitare, reactivi, prestări servicii, protecția muncii și alte cheltuieli.

Restul de 1.000.000 lei a fost rezervat achiziției de aparatură medicală. Din acești bani, județul Teleorman a decis să cumpere UN SINGUR VENTILATOR, în valoare de 34 mii lei. În schimb, s-au cumpărat 5 aparate de aer condiționat, în valoare de 3000 lei/bucata și 4 lămpi de fototerapie, în valoare de 6000 lei/bucata.

Aparatul medical care depistează coronavirusul, promis public pe Facebook de președintele Consiliului Județean Teleorman, Dănuț Cristescu, pe data de 26 martie, nu apărea în lista achizițiilor.

Pe data de 3 aprilie, PNL a dat prima lovitură de imagine, anunțând aducerea în județ a primului aparat PCR, printr-o donație. De altfel, Cristi Barbu, secretarul general adjunct al Guvernului, fost primar al unei comune din Teleorman, n-a uitat să precizeze pe Facebook că aducerea aparatului în Teleorman este meritul absolut al lui Ludovic Orban.

Astăzi , prin intervenția directă a premierului Ludovic Orban, ANSVSA a cedat un aparat de testare Real Time PCR județului Teleorman. În județul Teleorman nu exista niciun astfel de aparat care să poată efectua testări pentru COVID 19, iar noi nu puteam permite să se întâmple o altă tragedie, având în vedere că județul are o diasporă însemnată plecată să lucreze în alte țări din Europa, oameni care în această perioadă s-au întors cu miile, deoarece în Europa s-au pierdut milioane de locuri de muncă în doar câteva săptămâni”, preciza Cristi Barbu în descrierea ședinței foto realizate la punctul de funcționare al aparatului de testare.

Cu 27 de zile mai târziu, a reușit și Dănuț Cristescu să-și îndeplinească promisiunea din 26 martie, inaugurând pe 30 aprilie, laboratorul de genetică moleculară RT-PCR în cadrul Spitalului Județean de Urgență Alexandria. La rândul lui, n-a ezitat să-și aranjeze o ședință foto la fața locului.

Din păcate, de pe 30 aprilie până pe 27 mai, acest aparat cumpărat din bani publici n-a fost utilizat, motivele fiind expuse de directorul Spitalului județean, Alexandru Dobre.

Acel aparat are mai multe componente. Nu e doar PCR-ul efectiv. Se fac calibrări, testări. V-aș minți dacă v-aș spune o dată exactă când o să fie pus în funcțiune. Firmele care au livrat fac acum instructajul, nu vrem să ne grăbim, să facem lucrurile pe fugă, numai ca să începem testările mai repede. Noi vrem să fim pregătiți să scoatem rezultate corecte. Ținta mea e să avem cât mai repede primele rezultate, dar mai ales, să avem siguranța că acele rezultate sunt corecte. Nu vreau să mă grăbesc în niciun fel. Nu pot să dau termene. Poate fi o săptămână până se vor calibra toate aparatele, până se vor face toate instructajele, poate fi mai mult, nu știu. Poate se vor mai face și niște cursuri. Nu vreau, ca manager, să ne grăbim doar ca să bifăm… Niciodată n-am făcut lucrurile așa. Vreau să am siguranța că totul este în regulă.”, a declarat managerul spitalului, Alexandru Dobre.

Servicii medicale supra-aglomerate

În acest moment, cele două aparate PCR existente la nivelul județului Teleorman, aduse prin eforturile punctate electoral de PNL și PSD, funcționează. Unul pentru necesitățile epidemiologice apărute la nivelul județului, altul pentru nevoile interne ale Spitalului Județean de Urgență din Alexandria.

Dincolo, însă, de ședințele foto ale politicienilor care au vrut să se manifeste electoral în pandemie, relevantă este perspectiva epidemiologilor. Și, din acest punct de vedere, situația în județul Teleorman nu este liniștitoare, chiar dacă numărul de cazuri confirmate este încă unul mic, comparativ cu situația altor județe.

Medicul șef al departamentului Sănătate Publică din cadrul DSP Teleorman, epidemiologul Luminița Dumitrașcu, spune că schimbarea permanentă a algoritmilor de testare aglomerează foarte mult activitatea unor cadre medicale. De exemplu, acum se testează oamenii din centrele de rezidență (bătrânii din centre sau persoanele cu handicap). Aceste testări se realizează de către Serviciul de Ambulanță Teleorman, care trebuie să recolteze probe de la acești oameni de două ori pe lună. Potrivit estimărilor făcute, numărul acestora este foarte mare și Serviciul de Ambulanță al județului va fi foarte aglomerat.

S-a schimbat din nou algoritmul de testare. Această ultimă modificare constă în faptul că DSP face acum testări doar la contacții unui caz pozitiv și la pacienți din focare. Am rămas doar cu aceste testări. Restul testărilor au fost preluate de spitale și de serviciul de ambulanță. Se testează toți oncologicii de două ori pe lună. Noi lucrăm la laboratorul DSP ceea ce ne trimit spitalele. Am înființat aceste centre de recoltare la nivelul spitalelor din județ, cei care au în aria lor pacienți oncologici și dializați trebuie să testeze aceste categorii de două ori pe lună. În acest moment, noi nu avem focare în județ. Cei din centrele de bătrâni sau persoane cu handicap vor fi testați de Serviciul de Ambulanță Teleorman, noi am făcut o estimare pe care am trimis-o la minister și sunt foarte mulți, deci nu știu cum vor face față cei de la Ambulanță. Toate spitalele au făcut contract cu aparatul RT-PCR al Direcției de Sănătate Publică Teleorman, cu excepția spitalului din Videle care are un contract cu un laborator din București. ”, a punctat Luminița Dumitrașcu.

Capacitatea de testare a aparatului primit drept donație de județ și pus la dispoziția DSP Teleorman este de aproximativ 160 de testări pe zi, însă el n-a funcționat niciodată la capacitate maximă, lucrându-se maxim 130 de teste în zilele foarte aglomerate.

Pericolul vine de la București

Adevărata amenințare epidemiologică este, din punctul de vedere al specialiștilor, apropierea de București. Pentru că foarte mulți locuitori ai județului Teleorman lucrează în București și fac naveta aproape zilnic. Astfel, majoritatea cazurilor apărute de două luni încoace la nivelul județului Teleorman s-au înregistrat în rândul navetiștilor.

Am avut doar 3 focare în evoluție în județul Teleorman, nu s-au extins, din  fericire. Avem 157 de cazuri acum. Este o situație relativ bună și constantă. S-a ținut bine controlul pe supraveghere. Toate cazurile din ultima perioadă apărute sunt cauzate de apropierea de București și faptului că foarte multe persoane din județ lucrează în București și fac naveta către București cu mijloace de transport în comun. Această navetă, făcută cu trenul, cu microbuzul, cu ocazia a dus la apariția mai multor cazuri în ultimele săptămâni. Tot opinia mea este că și multe cadre medicale fac naveta între București și Teleorman și în București în foarte multe spitale au fost focare declarate. Aceste cadre medicale, venind acasă, și-au îmbolnăvit rudele. Dar noi ne-am străduit să izolăm. Suntem foarte obosiți. Niciodată nu am plecat de la muncă până nu am izolat toți contacții celor găsiți pozitiv.”, susține epidemiologul Luminița Dumitrașcu.

Aparatul PRC, cumpărat pentru Spitalul Județean de către Consiliul Județean Teleorman, funcționează acum exclusive pentru nevoile interne ale unității spitalicești. Și, deși a depus documentația la Ministerul Sănătății pentru ca Spitalul Județean de Urgență din Alexandria să fie prins în programul Ministerului, așteptarea se prelungește. Deocamdată, acolo se fac testările din fonduri proprii.

Aradul și jocul aparatelor de testare PCR: aparat prezentat dar… incomplet

Județul Arad a fost unul dintre cele mai lovite, la începutul crizei coronavirusului, din mai multe motive. În postura de poartă principală terestră de intrare în România dinspre Occident, prin mai multe puncte vamale, Aradul a avut de făcut față unui aflux uriaș de persoane care au vrut să intre în țară, venind din țări unde pandemia a făcut ravagii. Peste situația obiectivă s-a suprapus lipsa de reacție, la începutul crizei, a autorităților județene, ceea ce a făcut ca numărul de îmbolnăviri raportate să situeze mult timp Aradul în top trei național, după Suceava și București.

Evident că în fața atâtor provocări s-a pus de la început problema dotării cu aparatura de testare de tip PCR. Pentru că în primele zile, probele prelevate de la persoane din Arad au fost trimise spre analiză la Timișoara, ceea ce pe de o parte a aglomerat foarte mult laboratorul specializat care deservea mai multe județe iar pe de alta a făcut ca rezultatele să  ajungă  după multe zile înapoi la Arad.

În aceste condiții, Aradul a cunoscut câteva episoade de-a dreptul curioase. În fața așteptărilor legitime ale arădenilor, care au vrut să afle că există la nivelul județului posibilitatea de testare rapidă, președintele Consiliului Județean, Iustin Cionca, a făcut un gest cu totul neașteptat. În 26 martie, a emis un comunicat de presă prin care anunța că primul aparat de testare Covid-19 ar fi ajuns  în Arad. ,,În urma discuției pe care am avut-o ieri cu premierul României, astăzi a ajuns la Arad aparatul de testare Covid-19, cu echipamente și cu testere pentru trei luni de zile! Acestea sunt descărcate chiar în aceste minute! Testerul va fi instalat în clădirea fostului Spital Municipal. Aparatul este cofinanțat de Consiliul Județean Arad. În această săptămână sosește și al doilea tester, donat de Fundația Vodafone”, a declarat la vremea respectivă Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad. Comunicatul era însoțit cu fotografii cu ambalajul în care s-ar fi aflat doritul utilaj. Dar, stupoare: nu a trecut mult timp și s-a aflat că doar părți ale testerului au ajuns de fapt în Arad. Altfel spus, Iustin Cionca se lăudase cu cutii de carton, nu cu testerul PCR. Acest a devenit funcțional la multe zile după ce a fost prezentat. Între timp, alte două aparate au ajuns în județ. La 1 aprilie, și nu a fost vorba de nici o păcăleală, se anunța că un aparat Real Time PCR tip Bioneer a fost montat în laboratorul Direcției de Sănătate Publică Arad în termen de doar 24 de ore de la livrare, cu ajutorul specialiștilor din partea firmei producătoare. Alt aparat Real Time PCR pentru depistarea infecțiilor cu noul coronavirus, complet echipat, achiziționat din fonduri ale Ministerului Sănătății, Județului Arad și din sponsorizări, a ajuns în 2 aprilie. Acest aparat a fost montat în clădirea unde a funcționat laboratorul de anatomie patologică din cadrul fostului Spital Municipal Arad.  Aradul a avut astfel, în luna aprilie, trei aparate Real Time PCR funcționale.

Culmea este că un alt aparat de testare exista de câțiva ani, dar nu s-au făcut demersuri pentru a fi utilizat. Este vorba despre aparatul Rotor Gene -QIAGEN QRT- PCR, aflat în dotarea Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, în cadrul Laboratorului de Biologie moleculară, creat de regretatul om de știință prof. dr. univ. Aurel Ardelean, rector fondator al Universității.

Abia după jumătatea lunii aprilie, toate cele trei aparate au început să proceseze teste. A fost unul dintre motivele pentru care situația generată de pandemie la Arad s-a ameliorat substanțial în ultima perioadă, față de dezastrul de la începutul pandemiei. (Sorin Trocan)

Munca din laboratorul de microbiologie moleculară de la UMF Iași, unde se fac peste 1.000 de teste COVID-19 pe săptămână

Începutul pandemiei de SARS-COV 2 a prins Iașul într-o situație îngrijorătoare în ceea ce privește capacitatea de a testa pentru a depista prezența noului coronavirus. Singurul centru care efectua teste din toată Moldova era la Iași, la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”, cu un singur specialist în biologie moleculară care lucra 24/24 pe un aparat Real Time PCR. Cum la momentul respectiv Spitalul de Boli Infecțioase nu avea și un extractor automat ARN/ADN, pentru a automatiza cât de cât procesul, și totul se făcea manual, la Iași puteau fi efectuate maximum 50 de teste pe zi. La finalul lunii martie, când a fost criza de la Suceava, veneau la Iași, la singurul punct de testare, până la 500 de probe prelevate pe zi pentru a putea fi testate, și lucrurile părea că intră într-un blocaj complet. O parte din situație s-a degrevat atunci când Institutul Regional de Oncologie și-a pus la dispoziție laboratorul pentru astfel de analize, putând efectua până la 150 de teste pe zi, iar, din donații, la Spitalul de Boli Infecțioase a ajuns un extractor automat și altă aparatură performantă cu care s-au putut face până la 100 de teste pe zi și în incinta unității medicale.

Dar momentul care a pus cu adevărat Iașul pe harta testării naționale a fost inaugurarea de la începutul lunii aprilie a unui laborator de biologie moleculară la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) din Iași, cu o capacitate de maximum 400 de teste pe zi, cu o echipă care a început să lucreze la laborator de îndată ce și-a dat seama că nevoia pentru testare va fi una foarte mare.

Rectorul universității, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, a declarat că au fost discuții în universitate despre posibilitatea de a face acest laborator și munca a fost făcută alături de prorectorul prof. univ. dr. Radu Iliescu și conf. univ. dr. Bogdan Tamba, directorul Centrului Avansat de Cercetare-Dezvoltare în Medicină Experimentală (CEMEX). Astfel, la parterul centrului de aproape 5 milioane de euro (realizat printr-un proiect european) al UMF au fost create circuitele necesare și au fost aduse două aparate Real-Time PCR din universitate, iar echipa a început să fie închegată. Tipul de circuite realizate, nivelul de securizare de la intrarea probelor în clădirea principală a laboratorului, au făcut ca acesta să aibă unul dintre cele mai înalte standarde de securitate existente – BioSafety 3, fiind unul dintre cele mai ridicate din țară în rândul laboratoarelor fac teste pentru depistarea SARS-COV 2.

Un Ferrari pe circuit

Acestui proiect sunt dedicați zece oameni, cinci dintre ei cu doctorat făcut în laborator, un profesor universitar și patru studenți voluntari. Din echipă fac parte cercetătorii Gianina Dodi, Cosmin Teodor Mihai, Mitică Ciorpac, șef lucrări Roxana Popescu, asist. dr. bioinginer Florina Cojocaru Ivan, prof. univ. dr. Liliana Foia și studenții Ștefan Gabriel Butnărica, Cezar Cătălin Caratașu, Bianca Elena Crețu și Antoanela Maria Pasăre. „Este un laborator nou-nouț, cu alt flux, cu alte reguli, cu alte proceduri. Asta înseamnă că membrii echipei trebuie să se cunoască între ei, să se armonizeze, trebuie să învețe să deprindă regulile și procedurile de lucru. Exact ca la automobile. Chiar dacă ai permis de conducere, una e să conduci un Ferrari, alta să conduci un Renault, și alta să conduci un tractor. Și dacă te duci cu un Ferrari pe circuit – cum am făcut noi, totul trebuie să fie la maximum, nu la suficient, pentru că vorbim despre un agent patogen extrem de periculos”, a precizat conf. dr. Bogdan Tamba, directorul CEMEX. Astfel, după 12 – 14 ore pe zi petrecute împreună în laborator, relațiile dintre membrii echipei au trecut de etapa de colegialitate, fiind acum relații strânse de prietenie.

Autorizația de funcționare a laboratorului nou înființat a venit pe 8 aprilie, iar reprezentanții CEMEX susțin că la început exista o oarecare reticență din partea spitalelor în a solicita efectuarea testărilor. În prima săptămână s-au făcut aproximativ 40 de probe, în a doua au fost 300, iar treptat s-a ajuns și la 1.000 de testări săptămânal, încrederea între funrizorii probelor și între cei care le interpretează fiind una câștigată treptat. Așa au ajuns ca în Vinerea Mare, de Paște, membrii echipei să fie în laborator și nu alături de familiile lor. „Au luat lumină de la CEMEX, la propriu și la figurat”, își amintește conf. univ. dr. Bogdan Tamba. Atunci au primit câteva sute de probe de la Suceava de la Centrul de reabilitare psihiatrică unde erau sute de îmbolnăviri. „Au terminat la 5 jumătate dimineața, apoi a intrat următoarea tură, care a terminat duminică la 12 noaptea. Ei nu au avut Paște”, a precizat și prof. univ. dr. Radu Iliescu, prorector al UMF Iași.

Fiind vorba despre o echipă tânără și entuziastă, după cum o numește directorul CEMEX, atunci când intră în laborator aceștia uită de cât de repede trece timpul și se dedică 100% întregului proces. „Cea mai sensibilă este zona de extracție, unde se lucrează cu virus viu și unde sunt acele echipamente foarte sofisticate de protecție. Acolo literalmente nu bei apă, nu poți decât să respiri, atât. Dacă vrei să bei apă sau să mergi la toaletă, îți trebuie jumătate de oră să te dezechipezi și jumătate de oră să te speli, timp în care toți ceilalți te așteaptă, toată lumea stă după tine. Mai bine mănânci și bei apă dimineață, la 7 și la ora 13 – 14 să termini ce ai început. Acum lucrăm pe două ture, s-a echilibrat și programul de lucru, adică eu insist și îmi doresc să nu stea mai mult de zece ore maxim”, a explicat directorul CEMEX.

Așa au ajuns într-un weekend să contribuie la salvarea a două vieți, Centrul Regional de Transplant Renal din Iași având nevoie de testări rapide înaintea realizării unor transplanturi renale. Deși apelul din partea prof. univ. dr. Adrian Covic, coordonatorul Centrului de Transplant, a venit în miez de noapte, echipa a fost acolo. „Cu strângere de inimă, am trimis un mesaj pe grupul nostru de Whatsapp: «Dragi colegi, trebuie să facem trei probe, dar contribuim la salvarea a două vieți.” Sâmbătă dimineața, la 3.00, au ieșit primele rezultate. Duminică, la fel, a mai apărut un donator de rinichi și, la fel, am făcut probe la 22.00, iar la 3 dimineața am avut rezultatele”, a povestit conf. univ. dr. Bogdan Tamba, directorul CEMEX.

Voluntariat în laborator

Cei patru studenți de la UMF Iași care fac voluntariat în echipa de la CEMEX, deși nu intră în laborator și lucrează la toată documentația aferentă probelor, au un rol esențial în tot acest proces. „Rolul lor s-a dovedit absolut fundamental, pentru că felul în care vin probele – în așa fel încât ele să fie ordonate și executată analiza, este complet haotic. Nicio zi nu seamănă cu alta. Degeaba faci protocoale în momentul în care pe tuburi este scris cu pixul un nume pe care nu-l poți înțelege. Și atunci ei se uită în hârtii, caută, identifică, fac tabele. Studenții și-au făcut treaba impecabil și fără ei cei din laborator nu pot să facă nimic. Organizarea fluxului este fundamentală, pentru că nu vorbim de două probe, vorbim de sute. Identificarea, clasificarea, trierea, concordanța cu rezultatele, comunicarea rezultatelor este la fel de important ca efectuarea testelor în sine. Acești studenți lucrează exact la fel de mult ca și ceilalți”, a explicat prorectorul Radu Iliescu.

(Mădălina OLARIU)

DSP Hunedoara numără greu testele, deși în județ funcționează doar două aparate Real-time PCR

Direcția de Sănătate Publică Hunedoara reușește cu mare greutate să numere testările efectuate în județul Hunedoara de la izbucnirea crizei COVID-19. Deși ne-am adresat instituției pe e-mail încă din 4 iunie 2020, solicitarea noastră a fost înregistrată abia în 5 iunie.

Cu toate acestea, în data de 11 iunie am primit o adresă prin care eram anunțați că este nevoie de 30 de zile ca să numere testele efectuate. Nu a durat chiar 30 de zile, ci am primit răspuns în data de 24. Toate acestea se întâmplă în instituția care ar trebui să credem raportează zilnic Grupului de Comunicare Strategică numărul de teste efectuate, precum și numărul persoanelor infectate. După numărătoarea DSP Hunedora, a rezultat că au fost realizate 11391 de teste, mare parte dintre ele fiind realizate înainte ca în județ să ajungă aparatele Real Time PCR.

Conform managerului Spitalului Municipal  ”Al. Simionescu” Hunedoara, Radu Budae, instuția pe care o conduce deține un aparat Real-time PCR din a doua parte a lunii aprilie. Conform aceleiași surse, până la data scrierii acestui articol fuseseră realizate peste 3000 de teste, pentru 2800 de persoane.

Managerul își amintește și cât de greu a fost la începutul pandemiei, când unitatea spitalicească nu avea propriul aparat. ”La începutul pandemiei a fost foarte greu. În luna martie și la începutul lunii aprilie am lucrat cu centrele universitare. După Paști am primit aparatul și am efectuat până acum peste 3000 de teste, pentru 2800 de personae. Pentru cei pozitivi am făcut mai multe teste, întrucât este nevoie de două teste negative consecutive pentru ca o persoană să fie considerată vindecată. Am făcut teste pentru pacienții spitalului nostru și pentru Spitalul Județean de Urgență Deva, cu care avem contract”, a declarat managerul Spitalului Municipal  ”Al. Simionescu” Hunedoara, Radu Budae.

La Spitalul Județean de Urgență Deva sunt acum două aparate Real-time PCR. Ele au ajuns la Deva în prima parte a lunii mai. De fapt, însă, funcționează doar unul. Mai exact, funcționează doar cel cu extracție manuală, întrucât cel cu extracție automată nu are un coș care este necesar în procesul de extracție. Producătorul aparatului nu are dispozitivul necesar, astfel că, s-a făcut achiziția din altă parte și se așteaptă să vină.

Spitalul devean are aparatul Real-time PCR din data de 8 mai 2020, iar punerea în funcțiune a avut loc în data de 13 mai 2020. Între timp s-a lucrat cu o clinică universitară din Cluj-Napoca. Conform managerului actual al Spitalului Județean de Urgență Deva, dr. Emil Stoica-Mariș, până acum au fost efectuate 1207 teste.

”Au fost efectuate până acum 1207 teste. Aparatul care funcționează a fost folosit în fiecare zi pentru pacienții propri, dar efectuăm teste și pentru cei trimiși de Direcția de Sănătate Publică Hunedoara”, a declarat managerul Stoica-Mariș.

De la începutul crizei COVID-19 și până în prezent, în județul Hunedoara au fost descoperite 641 de persoane infectate cu temutul virus.   (Nicu Tașcă)

În loc de concluzie…

Având în vedere doar situațiile prezentate în cadrul acestui reportaj, este de la sine înțeles că în România, lucrurile încă nu funcționează așa cum trebuie, raportat la gravitatea situației pandemice. Iar bâlbele autorităților fac ca încrederea oamenilor în raportările oficiale ale îmbolnăvirilor să fie și mai scăzută. Pentru că, de la un capăt la altul, testarea în pandemie a fost, pentru mulți, un pretext de expunere electorală, care a dat populației sentimentul, alimentat de teoriile conspirației, că acest virus este mai degrabă un mijloc prin care unii câștigă puncte electorale decât o amenințare serioasă la sănătatea publică.

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

Jurnalist de investigație și autor. Co-fondator al publicației Liber în Teleorman, corespondent Europa FM, colaborator al mai multor site-uri de știri. Absolventă a programului pentru jurnaliști de investigație “Edward R. Murrow”, finanțat de guvernul SUA. Specializare în Fact-Checking la Poynter Institute, Florida. Autoarea a cinci cărți de beletristică, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind romanul Cei Care Nu Mint.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*