În lumina amintirilor ce străbat decenii, satul teleormănean Prunaru, din comuna Bujoreni, rămâne o amprentă vie a curajului și sacrificiului din perioada tumultoasă a Primului Război Mondial. În această așezare aparent liniștită de pe drumul european 70 dintre București și Alexandria, se înalță un complex memorial impresionant, care aduce în atenția trecătorilor una dintre cele mai notorii acțiuni militare ale armatei române în toamna anului 1916 – Șarja de la Prunaru.
Contextul istoric nefavorabil găsea România într-o situație critică după succesul temporar în Transilvania, urmat de înfrângerea în bătălia de la Turtucaia și invazia Puterilor Centrale în Oltenia. În această perioadă tensionată, forțele inamice, într-un avans rapid, amenințau chiar și capitala țării, Bucureștiul.
La sfârșitul lui noiembrie (stil nou), forțele inamice reușiseră să traverseze Oltul și Dunărea simultan, punând în pericol întreaga regiune și capitala. Conform strategiei elaborate de generalul francez Berthelot, apărarea Bucureștiului trebuia să se realizeze prin concentrarea tuturor forțelor disponibile pe malul râului Argeș, la vest de capitală. Într-un raport adresat superiorilor de la Paris, generalul Berthelot sublinia disperarea situației: „Nu avem suficiente forțe pentru a ține o linie de 150 de kilometri de la Dunăre la munți; singura soluție este un război de mișcare, acțiuni în capetele coloanelor germane”.
Inamicul, condus de generalii Kraft, Kuhne și Kosch, se apropia de Capitală, formând un semicerc amenințător din orașele Curtea de Argeș, Slatina și Giurgiu. În această conjunctură critică, s-a desfășurat Șarja de la Prunaru, marcând un moment de cotitură în evoluția evenimentelor.
Monumentul „Șarja de la Prunaru” și cimitirul militar din localitatea cu același nume reamintesc trecătorilor de eroismul suprem și sacrificiul făcut de ostașii români în toamna anului 1916. Astfel, la 107 ani de la ceea ce istoricii numesc „act nesăbuit” sau „eroism suprem”, Prunaru rămâne o lecție vie de curaj și devotament în fața adversităților istorice.
