VIDEO Interviu cu Vera Mitran: “Ce aș face pentru mine, aș face pentru un oraș întreg!”

în Actualitatea politică/Campanie Electorala/Dezvăluiri

Intrată în politică de numai câteva luni, Vera Mitran, candidatul PNL la Primăria Alexandria, se confruntă brutal cu o campanie electorală, pe alocuri mizerabilă. Într-un interviu video acordat în exclusivitate ziarului Liber în Teleorman, Vera Mitran vorbește despre motivele care au împins-o către politică, despre șocul de a afla în mod direct cât de dure pot fi luptele electorale cu pesediștii, despre cum a aflat că are conturi pe site-uri matrimoniale, cu datele ei reale puse la dispoziția a mii de persoane, dar și despre planurile le are pentru Alexandria, în cazul în care va câștiga o funcție de decizie la nivel local, în urma alegerilor. Pentru a afla întreaga poveste de viață și, recent, de campanie a Verei Mitran, puteți urmări interviul video pe care ni l-a acordat.

R. Ce vă amintiți din copilăria dumneavoastră? Care sunt cele mai vii amintiri pe care le aveți de atunci?

Vera Mitran: Copilăria mea a  fost una foarte frumoasă. Am fost un copil crescut la țară, așa era atunci. La țară. Luam autobuzul și mă duceam la bunici. În fiecare sâmbătă luam autobuzul și mă întorceam duminica sau lunea dimineața. Eu preferam să mă întorc luni dimineața, ca să mai am și duminica de bătut strada, de urcat în copaci, de jucat v-ați ascunselea, de mers la vie, cu săpat, cu tot ce se întâmplă într-o gospodărie la țară. A fost o copilărie foarte frumoasă. Acolo chiar am avut prieteni mulți și ulterior am avut și am foarte mulți în Alexandria. Apoi școala și liceul le-am urmat aici, în Alexandria.

R. Cum ați simțit discrepanța dintre București și Alexandria, atunci când ați plecat la facultate în București?

V.M. N-am stat toată facultatea în București, pentru că am trecut la fără frecvență. Trebuia să mă și întrețin, murise tatăl meu și nu aveam suficiente venituri și atunci am preferat să trec la fără frecvență ca să am niște venituri cu care să pot să îmi cumpăr cursuri, cărți, tot ce aveam nevoie.

R. Practic, ați muncit de mică.

V.M. De la 19 ani.

R. Și cum a fost?

V.M. A fost foarte greu, pentru că în anul doi de facultate m-am înscris deja la cealaltă facultate și deja munceam foarte mult. Iar acasă îmi amintesc că dactilografiam pe vremea aia la lucrări de diplomă pentru colegi. Ei îmi dădeau diverse lucruri scrise de ei, paragrafe din cărți și eu le redactam lucrarea de licență, ca să câștig un ban pe lângă serviciu, ca să pot să-mi plătesc taxa la Facultatea de Drept. Trebuia să merg la București, costau cursurile, cărțile. Totul costa.

R. Bănuiesc că lucrurile au început, dintr-un punct să evolueze în bine, pentru că ați devenit o femeie de afaceri…

V.M. Da, dar lucrurile au mers oarecum lent. Inițial, am plecat ca ajutor de analist programator, am terminat facultatea, am devenit economist, apoi am luat examenul la CECAR și am devenit expert contabil și am devenit șef birou contabilitate. Dar deja lucrurile s-au produs în ani.

R. Revenind la candidatură, spuneați că nici dumneavoastră nu vă gândeați că o să deveniți candidat la Primăria Alexandria. Cum s-a întâmplat trecerea asta și cum ați simțit intrarea în politică?

V.M. Trecerea în politică nu mi s-a părut, la început, a fi atât de brutală. Dar, în acest moment, pot să vă spun că a devenit foarte brutală. La momentul respectiv, am intrat în politică din dorința de a continua ce începuse Mihai. Mi s-a părut greșit să se irosească atâtea idei și atâtea planuri pe care le făcusem împreună și am zis să continui în echipa lui, să dau ceea ce acest om făcuse în acești ani.

R. Dar mulți o să spună că puteați face asta în Asociația pe care ați făcut-o în memoria lui Mihai Murar. De ce ați simțit nevoia să mergeți către politică?

V.M. Asociația am înființat-o cred prin luna septembrie și ea a luat ființă pe la sfârșitul lui noiembrie. Când am depus actele, în septembrie, nu m-am gândit să intru în politică. În octombrie mi-am depus cererea. Dar la momentul respectiv așa am gândit, că o asociație ar fi tot ce trebuie. Dar mi-am dat seama că Asociația nu putea să acopere un întreg oraș și privea doar o anumită parte, un segment al populației. Dar Mihai se gândea la Alexandria în totalitatea ei. Și atunci am tot așteptat ca la PNL Alexandria să se ivească un candidat căruia să-i pot preda ideile, cu care să pot să lucrez și să îi spun cum ar fi văzut Mihai lucrurile și el n-a apărut. Și atunci am început să mă gândesc că poate ar fi bine să încerc eu. Au fost voci din organizația Alexandria care m-au făcut să mă gândesc la asta. N-a fost ceva premeditat. Mă tot duceam între ei și lucrurile au venit natural.

R. Sunt curioasă cum simțiți impactul campaniei electorale, mai ales că sunteți un om care a intrat în politică doar de câteva luni.

V.M. N-am crezut că politica nu poate fi un mediu atât de toxic. În momentul ăsta, chiar mi se pare foarte toxic, din cauza în principal a PSD-ului, care face zeci de pagini de fake-uri și pun pe ele toate prostiile posibile. Deci am aflat acum că în 2003 nu dădeam salariile la Gardienii Publici. Gardienii Publici erau cu autofinanțare, sub Consiliul Județean, nu era un SRL, eu eram economist, era o funcție de execuție, nu de conducere. Discutăm de niște lucruri… Mai rămâne să aflu ce făceam la grădiniță, nu știu… M-am așteptat să se scoată lucruri. Dar tot aud de firma de pază. Firma de pază era o firmă care trebuia să fie pe profit, era o afacere. Ca să ai o afacere profitabilă, trebuie să ai contracte profitabile, nu erau Crucea Roșie. La sfârșitul zilei, lunii, anului, tu, ca bilanț, trebuie să fii pe plus. Altfel, nu-ți justifici existența. Și, oricum, eu nu mai sunt în firma de pază, de anul trecut. Dar este o campanie absolut murdară. (….) Iar momente neplăcute au fost o grămadă. Și mă trezesc în fiecare dimineață și mă gândesc ce s-o mai întâmpla azi. Fiecare zi e o surpriză. Am început să iau fiecare zi ca atare. Dar am avut un șoc când mi s-a pus numărul de telefon personal pe un site de matrimoniale.

R. Cum s-a întâmplat asta?

V.M. Mă întorceam de la București, de la muncă și m-a sunat un domn, că trebuie să ne întâlnim, că i-am dat mesaj. Și i-am zis că nu cred că i-am dat mesaj, poate din eroare, dar în niciun caz să ne întâlnim undeva. Și insista că i-am dat mesaj. Am tras pe dreapta și i-am zis să îmi arate și mie, că eu nu-mi aduc aminte să-i fi dat mesaj să ne vedem. Și mi-a trimis screenshot cu mesajul de pe Sentimente.ro și îi scrisesem mesaj. Aveam un cont cu numele meu, din Alexandria, 44 ani ani, cu mesajul “caut soț”. Cu numărul meu de telefon personal. După dânsul cred că m-au mai sunat douăzeci și ceva de bărbați, toți primiseră același mesaj…În seara aia am plâns și mă întrebam până unde se poate ajunge. Fiul meu este mare, cum să-i explic lui că eu sunt pe un site de matrimoniale? Mi-a luat mie timp să mă obișnuiesc cu asta. Am făcut plângere la poliție, dar ei au făcut un alt cont, și apoi alt cont, etc. Și acum mai primesc…

R. Asta nu e campanie electorală, e hărțuire…

V.M. Așa am zis și eu. Dosarul deja se află la IPJ Teleorman în cercetare și aștept să găsească vinovatul, pentru că așa ceva nu e normal. Aș vrea ca toți să se gândească că au acasă o soră, o mama și să se gândească dacă uneia dintre ele i s-ar întâmpla asta, cum ar reacționa. (….)

R. Ce mesaj de campanie aveți?

V.M. Vreau să fac lucruri pe care le-aș face la mine acasă. Ce aș face pentru mine, aș face pentru un oraș întreg.

Cod mandatar: 21200012

La comanda PNL, Organizația Teleorman

Executat de S.C. Liber în Teleorman SRL

Jurnalist de investigație și autor. Co-fondator al publicației Liber în Teleorman, corespondent Europa FM, colaborator al mai multor site-uri de știri. Absolventă a programului pentru jurnaliști de investigație “Edward R. Murrow”, finanțat de guvernul SUA. Specializare în Fact-Checking la Poynter Institute, Florida. Autoarea a cinci cărți de beletristică, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind romanul Cei Care Nu Mint.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*