Ura! Ura! Ura…

Carmen Dumitrescu

Și ați ieșit în stradă ca să dați jos prefectul… Veți mai ieși! E un drept garantat de legea fundamentală, iar într-o țară normală, oricine are dreptul să se deranjeze pentru lucrurile în care crede sau de care are nevoie. Dar ați ieșit voi vreodată în stradă cu adevărat? Ați stat voi vreodată în frig pentru a striga ceea ce credeți? Ați avut voi vreodată imboldul lăuntric de a cere ceea ce vi se cuvine? Sau ați ieșit pentru că v-a chemat partidul? Pentru că vi s-au promis bani… sau funcții… sau statut… Vă amintiți de Colectiv? Da, tragedia aceea îngrozitoare, de care toți eram responsabili în mod indirect, când niște copii au ars de vii într-o seară de vineri… Tragedia aceea care vorbește încă la fel de tare despre noi ca însăși manifestarea zilnică a conștiinței noastre. Vă aduceți aminte că și atunci s-a planificat în Teleorman o ieșire în stradă, pentru a se striga în locul unor îngeri că nu se mai poate  trăi așa în țara asta? Probabil că nu… Atunci partidul nu era în campanie electorală. Și nici prefectul nu deranja prea tare, că părea preocupat de alegerile parlamentare. Atunci s-au adunat în fața Casei de Cultură tot niște copii. Mulți, puțini, mobilizați bine sau prost, folosiți sau nu politic… au fost atunci niște copii care au strigat de crăpau de rușine pereții apartamentelor voastre: “Vrem cultură, nu prostie!” Și voi rămâneați acolo, în apartamentele voastre, deși ei vă implorau: “Ieșiți din casă, dacă vă pasă!” Dar vouă nu vă păsa. Că nu vă chema partidul. Vă chemau niște cauze pierdute. Căci asta sunt copii voștri aici. Dar când v-a convocat partidul, acum sau mai înainte, n-ați avut nicio problemă în a vă petrece câteva ore în stradă, ca să strigați pentru destituirea lui Nițulescu sau Carmen Dan. De parcă ei ar fi problema voastră de conștiință! Da, Nițulescu v-a lăsat câteva luni fără salarii, iar Carmen Dan v-a agasat cu campania ei de imagine, construită în mod evident cu sprijin pesedist. Dar asta ne doare pe noi acum? E drept… pe partid îl doare. Că partidul vrea prefect de culoarea intențiilor sale. Partidul vă vrea binele… Că e numai bun de luat. Dar voi la binele vostru vă gândiți vreodată? Atunci când strigați în cele patru zări: “Jos prefectul!”, înțelegeți măcar motivul, rezonabil sau ascuns, pentru care îl vreți jos? Știți măcar cine e prefectul? Care e diferența dintre Nițulescu și Dan? (Probabil că niciuna, pentru că dacă erau buni de ceva, nu trăiau din bani publici, ci își făceau singuri banii lor.) Dar problema e la voi, nu la ei! Dacă tot ieșiți în stradă ca să strigați pentru niște idealuri, păi strigați pentru idealurile voastre! Nu mai lăsați partidele să vă spele mințile și să vă transforme gândurile în prelungiri ale intereselor altora! Da, ieșiți în stradă! Luati-vă copiii de mână, mobilizați-vă bunicii, prietenii, partenerii! Strigați la unison cu orele că așa nu se mai poate trăi! Că aici nu e normalitate! Că aici nu e speranță! Că avem o clasă politică formată din analfabeți și oportuniști! Că noi merităm mai mult! Da! Ieșiți în stradă pentru copiii voștri care vă chemau la revoltă după ziua aceea negră de vineri! Dar nu ieșiți pentru partide, pentru prefecți, pentru campanii electorale! Nu fiți părtași la distrugerea unui loc care ar fi putut fi frumos pe harta țării, dacă nu erau atâția meschini care să-l transforme în praf și pulbere! Ieșiți în stradă. Și nu strigați în direcția mafioților în haine de politicieni: “Ura! Ura!” Ieșiți doar în stradă! ȘI STRIGAȚI-VĂ URA…