Monica Vasilescu
Cum a început povestea “arhaicilor”
E o plăcere să-l asculți pe maramureșanul Nicolae Doboș vorbind, dar, mai ales, cântând, cu pasiune despre tradiția românească, în spațiul teleormănean, aici unde puțini știu să fie mândri de valorile locului şi rar se găsesc cei care să le promoveze când le întâlnesc. Nu concertează nicăieri fără cămaşa românească sau fără opinci și nu renunță când se lovește de teren secătuit, așa cum a întâlnit la Teleorman. ”După venirea mea aici, ca maramureșen, am început prin a face o radiografie a activităților culturale, care se întâmplau la vremea respectivă în Teleorman. Am sesizat că sectorul muzical și, în special, muzica folk, nu era reprezentat și, provenind din genul ăsta (pentru că eu am pornit de la rock și m-am liniștit la folk), am zis să încerc să fac o trupă de folk”.
Ce l-a adus la Alexandria ? ”Dragostea față de femeia iubită”, spune cu îndârjire Nicolae Doboș, povestind că ”ea nu putea să vină la Maramureș, iar eu am renunțat la presă, la radio, și am venit aici. Am lucrat cinci ani în presa scrisă, dar am ajuns la concluzia că decât să mă calce o mașină, mai bine mă las”. Atunci s-a stabilit la Alexandria, oraș în care singurul obiectiv care i-a atras atenția a fost Centrul Cultural şi a decis să-şi facă propriul proiect muzical. ”Am discutat cu directorul de la vremea aceea, domnul Timotei Stuparu, dânsul a fost foarte încântat de idee și mi-a spus: domnule, dacă poți, fă-l. Discutând cu un profesor de chitară de la Școala Populară de Arte, am văzut un afiș cu un băiat care cântă la chitară. Citind anunțul respectiv, constat că îl cheamă Sorin Mircea Preda. L-am întrebat pe profesor cine este, mi-a spus că a fost la un festival la Cluj și a luat premiu. Eu am vrut să discut cu el. Sorin este de la Albești, am luat legătura cu el. Prima dată am repetat acasă, în sufragerie, pentru că mi se părea anormal să ocup o sală la Centrul Culural, fiind doi oameni… Am pus bazele atunci”, ne-a spus cantautorul Nicolae Doboş, fondator al trupei care a luat fiinţă în 2011.
Cu un stil inconfundabil, folk-istul povestește că Teleormanul e privit cu reticență în afara granițelor județului. A simțit acest lucru încă de la prima participare în cadrul unui festival, la Dorohoi, atunci când organizatorul nici nu a vrut să asculte materialele auzind că trupa vine din Teleorman. Lucrurile s-au schimbat la un moment dat, după ce acesta a văzut numele lui Nicolae Doboș, care nu mai era la Maramureș, unde era cunoscut, ci în Sud, ducând stindardul cu aceeași încrâncenare și determinare.
Artistul este mâhnit pentru că folkul a început să se cânte prin tot felul de crâșme și dughene, nu în săli mari, acolo unde îi este locul, dar când este întrebat ce fel de oameni își îndreaptă urechea către această muzică i se luminează fața și spune cu entuziasm: toate generațiile. ”Ascultă folk cei care nu ascultă manele. Sunt bucuros când văd la concerte oameni începând de la pensionari, care își aduc aminte de Cenaclul Flacăra, până la tineri… sunt generații”.
Cât despre extinderea pe care o are în prezent acest gen muzical, Nicolae Doboș spune: ”sunt foarte multe apariții… interpreți de rock sau jazz care nu și-au găsit locul și spun că ei cântă folk. Nu există. Sunt indivizi și individe, care nu au niciun cântec propriu, ci preiau de la Baniciu sau de la alții și behăie… eu nu o să-mi permit niciodată să iau un cântec de la Doru Stănculescu și să îl maltratez. E chestie de bun simț. Respectă-l pe cel care a trudit”.
La Teleorman, foarte rar, spre deloc
Așa cum era de așteptat și cum des se întâmplă pe la noi, prin Teleorman, calitatea este neglijată de către autorități. Trupa Arhaic are sute de spectacole în întreaga Românie și în afara ei, excluzând nivelul local, pentru că, indiferent dacă a venit din Maramureș să facă un lucru bun la Teleorman, Teleormanul nu o să-l aprecieze și nu o să-l răsplătească niciodată pe Nicolae Doboș așa cum merită, deoarece întreg judeţul se complace în mediocritate, în lehamite și în rea voință. ”Am fost în multe județe ale țării, am concertat în Belgia, urmează să mergem la Barcelona. Vreau să vă spun că la Alexandria am concertat o singură dată”, a explicat vocea trupei Arhaic, specificând că acest fapt nu s-a întâmplat fiindcă nu au vrut sau nu au avut timp, ci pentru că nu am fost invitați.
Nicolae Doboş – instrumental-vocal, versuri și muzică, Sorin Mircea Preda – chitară, voce, Alex Antonescu – percuţie și Mihai Vătăman – orgă catedralică, claviaturi, aceştia sunt componenții trupei care are, în doar trei ani de existență, patru materiale discografice, al cincilea aflându-se în lucru. Albumele ”Să taci”, „Arhaic Semisimfonica”, ”Cântecul durut”, ”Prin glodul destinului” sunt capodopere pe care fiecare folk-ist ar trebui să le păstreze și să le asculte profunzimea mesajului, pentru că, fără a ști dacă vor reuși să schimbe mentalități, cei din Trupa Arhaic vor ființa multă vreme în istoria cântecului folk şi în inimile iubitorilor de muzică bună.
