Carmen Dumitrescu
Unora le place jazz-ul. Altora banii. Şi prea multora… politica. Intrarea în politică, onorabilă prin esenţa ei, nu presupune însă numai statut social şi beneficii materiale, ci şi dorinţa genuină de a oferi ceva comunităţii care îţi acordă, prin vot, încrederea ei. De aceea, odată ajuns într-un for decizional, cel avid de recunoaştere capătă şi un rol social important. Pe care ar trebui, cel puţin teoretic, să şi-l respecte. Prin declaraţii, ţinută, vestimentaţie şi acţiuni. Ei bine, la noi în Teleorman, nu e cazul. Despre cei mai mulţi dintre consilierii locali şi judeţeni nu ştim mai nimic. Nici cum se numesc, nici cum arată şi, cu atât mai puţin, de ce ridică mâna atunci când o ridică. Ziarul Liber în Teleorman şi-a propus să remedieze acest lucru. Astfel că în rubrica “Sunt ales… dar mă (t)ratez” vom afla cu toţii care ne sunt consilierii judeţeni şi locali şi ce realizări notabile au reuşit să bifeze în timpul mandatului lor. Astfel încât în anul 2016 să începem să ştampilăm buletinul de vot în cunoştinţă de cauză.
Faptul că în Consiliul Judeţean Teleorman se ridică mâna în tăcere nu e un secret pentru nimeni. Dar unora chiar nu li s-au auzit glasurile niciodată la şedinţele forului decizional şi asta ne suprinde cu atât mai mult cu cât unii dintre ei au chiar nume care i-ar îndreptăţi să mai ciripească din când în când. De pildă, la Mihai Piţigoi ne-am fi aşteptat să auzim uneori vreun punct de vedere, că doar e reprezentantul celui mai popular dintre partidele post-decembriste inventate vreodată şi, deci, un admirator al OTV-ului. Degeaba! Piţigoi şi-a luat în serios ambiţia de a tăcea şi de a-şi susţine, prin ridicarea mâinii, prietenii de conjunctură din sfera majorităţii. Că aşa e în tenis! Ce nu poate nimeni nega e faptul că uneori tăcerea dă, cel puţin, impresia unei înţelepciuni latente. Aşa că nu putem face evaluări pertinente despre un personaj căruia nu-i cunoaştem nici măcar sunetul vocii. De la colegii lui, însă, ştim că Mihai Piţigoi este un pensionar de ispravă, care şi-a manifestat loialitatea faţă de partid ori de câte ori a fost nevoie, din 2011 încoace. Şi că a fost un bun inginer al Combinatului Chimic din Turnu Măgurele, care a intrat în politică din plictiseală, nu din pasiune. Tocmai de aceea, nu are funcţie de conducere în Organizaţia PP-DD din Turnu Măgurele, dar se manifestă extrem de activ atunci când partidul se pregăteşte de competiţii electorale. Toate bune şi frumoase, numai că nu prea înţelegem de ce ajung în forurile decizionale judeţene şi locale oameni de partid, nu profesionişti cu ambiţia de a schimba ceva în viaţa comunităţii. Evident, orice vot în sprijinul iniţiativelor pesediste este de mare relevanţă pentru binele general, dar noi ne-am obişnuit să ne punem întrebări inutile, ştiind că oricum nimeni nu le va lua în calcul. În cele din urmă, nu putem să nu ne bucurăm pentru că în Consiliul Judeţean Teleorman e linişte şi pace, chiar dacă uneori avem momente când sperăm să mai ciripească vreunul câte ceva. Mai ales atunci când îl cheamă Piţigoi…
