Strigătul de disperare al unei asistente medicale din Teleorman: “Unde sunt saloanele pline cu bolnavii cronici? Ce facem cu ei? Stăm cu ei în ambulanță în fața cortului”

în Actualitatea politică/Dezvăluiri/Sănătate

Sistemul medical din Teleorman e deja în colaps, chiar dacă COVID-19 nu prea și-a arătat colții în zonă. În schimb, cei care suferă de alte afecțiuni sunt acum în pericol de moarte. La propriu. Nimeni nu-i primește în spitale, bătrânii cu boli grave sunt trimiși acasă, unde nu are cine să-i ajute, iar mulți mor uitați de lume, pentru că grija medicilor de a nu se contamina cu noul virus este mai mare decât dorința lor de a ajuta. Evident, nu generalizăm. Câțiva își doresc ca aberațiile să se oprească aici și activitatea medicală din județ să se desfășoare normal. Câtorva cadre medicale nu le e frică de COVID-19, dar le e frică că mulți oameni cu boli cronice vor muri în această perioadă, pentru că spitalele refuză să-i mai îngrijească.

Marinela Tănase este cadru medical și lucrează pe ambulanță. Se ocupă mai ales de zona Zimnicea. Când am întrebat-o dacă se teme de COVID-19, asistenta ne-a spus cu fermitate: “Poate la început să mă fi temut un pic, acum m-am obișnuit”.

Dar chiar dacă s-a obișnuit cu răul, asistenta nu poate să tacă în fața unei situații care pare că nu se mai termină. De altfel, Marinela Tănase este una dintre cele mai curajoase voci ale județului Teleorman și un om cu totul și cu totul special, care își înțelege pe deplin misiunea de salvator de vieți.

Și iată ce povestește această asistentă medicală:

“Se fac teste în țară, nu știu unde și cum, nu, nu la noi în zonă. Testele sunt cumva improbabile, adică, nou-născuții de la maternitatea x au fost pozitivi, apoi n-au mai fost… Cine mai știe câți și-or face meseria corect? Se fac teste și se anunță rezultatul după decesul persoanei în cauză, deși familia nu știe că a fost sau nu testat omul. Îi anunță ulterior sau văd la televizor. Se fac niște teste, am auzit. Cine mai știe ce e normal? E important dacă le mai faci, când omul deja e pe ducă? Altfel toți cu simptome sunt trimiși acasă, netestați, apoi sunt testați ca se dea un număr. Secțiile spitalului sunt goale la Zimnicea, bolnavii sunt trimiși acasă cu rețetă ….sau la spitalul județean. Unde sunt saloanele pline cu bolnavii cronici? Ce facem cu ei? Ce facem cu bolnavii care au simptome: febră, tuse, dispnee? Stăm cu ei în ambulanță în fața cortului. Când și unde îi ducem? După ore întregi de așteptare, în care unii doctori suna și încearcă să găsească un loc, îi ducem pe cei mai mulți de unde i-am luat, adică acasă, pentru ca nu îi primește nimeni, decât dacă sunt cu febră mare și într-o stare destul de rea. Să nu fie prea târziu , deși se pare că asta așteptăm, să se ducă…. Nu mi-e frică de moarte și nici de covid, așadar de voi ,responsabilii”, cu-atât mai mult nu mi-e frică. Dumnezeu ne-a dat o lecție, unii nici acum nu înțeleg ce e mai important. Nu mi-e frică să vă întreb: de ce nu ne tratați bolnavii? Știu că stăm bine în cifre, știu că nu vreți să panicați lumea, știu că nu e de vină nimeni acum, știu că e o concluzie mondială, dar mai știu că atât de mici cât suntem, dacă avem suflet, putem să ne salvăm ca nație.”

Marinela Tănase, asistentă medicală

Jurnalist de investigație și autor. Co-fondator al publicației Liber în Teleorman, corespondent Europa FM, colaborator al mai multor site-uri de știri. Absolventă a programului pentru jurnaliști de investigație “Edward R. Murrow”, finanțat de guvernul SUA. Specializare în Fact-Checking la Poynter Institute, Florida. Autoarea a cinci cărți de beletristică, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind romanul Cei Care Nu Mint.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*