Sursă foto: Pro TV

Retrospectiva politică a anului 2019, ultimul an de “faimă” al Teleormanului

în Actualitatea politică/Dezvăluiri

După ce și-a văzut cam toți politicienii locali ajunși la butoanele puterii centrale, Teleormanul a prins, iată, și sfârșitul unei “reputații” care i-a speriat pe unii, iar pe alții i-a revoltat. Vreme de câțiva ani, teleormănenii s-au plâns că, ajungând în alte zone ale țării, în interes turistic sau de afaceri, li s-a întâmplat să-și găsească mașina zgâriată prin parcări sau să li se strige în față că sunt oamenii lui Dragnea, acest personaj malefic ridicat în fruntea statului român, folosind frica de schimbare a vechilor generații pentru a-și atinge obiectivul: gloria personală. A devenit, însă, unul dintre cei mai detestați politicieni români și, într-un final, a ieșit din politică și din viață exact așa cum nu și-a dorit: ca prostul. Un lucru, însă, e cert pentru mulți dintre localnici: gloria politică a Teleormanului a apus și va rămâne doar o pagină tristă din istoria României.

Pesemne “faima” de care s-a “bucurat” Teleormanul în anii precedenți nu va mai fi atinsă niciodată, câtă vreme poporul va rămâne alert și va veghea ca politicieni locali, mânați în lupte de foame și dorință de glorie, să nu mai ajungă niciodată la vârful puterii centrale, iar acum marea provocare a oamenilor din județ este aceea de a învăța și înțelege libertatea. Asumarea libertății este, pesemne, singurul pas mare care mai trebuie făcut în Teleorman pentru maturizarea acestei zone geografice din România și, de ce nu, pentru alinierea ei la valorile democratice în care trebuie, până la urmă, să credem pentru a crește.

Anul 2019 a început spectaculos pentru județul Teleorman. Carmen Dan, cea care gazase cu un an înainte mii de oameni în Piața Victoriei, devenea șefă a Afacerilor Interne ale Europei, iar Viorica Dăncilă intra în cărțile de istorie drept premierul român care a prins Anul Centenar. Tot atunci, Dragnea dădea în judecată Comisia Europeană,  acuzând OLAF că nu i-a respectat dreptul de a fi audiat cu ocazia realizării Raportului legat de fraudarea banilor europeni primiți de județul Teleorman pentru dezvoltare și  pierduți în buzunarele largi ale Tel Drum.

La începutul lui 2019 ieșeau la iveală și combinațiile unor lideri liberali din Teleorman cu administrații pesediste, demonstrând celor care mai erau încă sceptici că frăția uselistă nu s-a rupt pe plan județean, de fapt, niciodată. Este cazul lui Florică Mara, căruia ziarul Liber în Teleorman i-a descoperit zeci de contracte foarte valoroase cu administrații pesediste pentru realizarea unor lucrări edilitare, asta în condițiile în care Florică Mara e, la bază, măcelar.

Pe la Tribunalul Teleorman se petreceau, în tot acest timp, lucruri importante, judecătorii punând sub lupă redeschiderea dosarului Tel Drum, la solicitarea DNA, dar amânările și respingerile le-au ocupat cea mai mare parte a timpului. Totuși, ziarul Liber în Teleorman, descoperea atunci noi afaceri satelit ale acționarilor Tel Drum, afacere intrată în insolvență, demonstrând că oamenii lui Dragnea n-aveau să se împace ușor cu situația și că vor face tot ce le-ar fi stat la îndemână pentru a evita posibilitatea de a sărăci. Tot atunci, la început de an, voci importante ale politicii locale vorbeau deja despre posibilitatea ca Dragnea să devină candidatul PSD la alegerile prezidențiale.

În luna februarie au început și promisiunile de investiții în Alexandria. Primarul Victor Drăgușin anunța pe pagina lui de socializare că 48 milioane lei vor ajunge în reședința Teleormanului pentru construirea unui stadion. Edilul scria la vremea aceea pe Facebook că stadionul de la Alexandria e “Promis de Liviu DRAGNEA, realizat de echipa Liviu DRAGNEA.” Observați, desigur, majusculele utilizate pentru scrierea numelui acestui “dumnezeu” al județului, care ce promite, face. Nu contează că promisiunea era mai veche de trei ani, importante erau mulțumirile pentru Liviu Dragnea (cu majuscule) că își mai întorcea privirea spre județul care l-a crescut mare ca să-i mai arunce câte o ciosvârtă, numai bună de împărțit cu afaceriștii de carton, flămânzi și nerăbdători, care să cotizeze pentru binele partidului.

În aceeași lună, un tânăr din Alexandria, Daniel Vochiță, reaprindea scânteia protestelor la nivel local, după ce fusese amenințat de o rudă a președintelui Consiliului Județean Teleorman, Dănuț Cristescu, pentru că își exprimase liber opiniile pe Facebook. Protestul lui Daniel era, de fapt, un protest la adresa abuzurilor exercitate în Teleorman împotriva libertății de exprimare a oamenilor. Mai multă lume a fost impresionată de postarea tânărului și de gestul lui curajos, însă numai 10 persoane s-au alăturat lui pe platoul din fața Casei de Cultură din Alexandria. În orașul de unde a început ascensiunea lui Liviu Dragnea, Turnu Măgurele, se întâmpla, în aceeași perioadă, ceva inedit: peste 50 de persoane au protestat în centrul orașului, strigând împotriva PSD și în favoarea Laurei Codruța Kovesi.

Exodul teleormănenilor spre capitală începea să se intensifice. Și astăzi, într-o zi normală, în stația de microbuze a autogării din 13 Septembrie (București) e o aglomerație pe care numai imaginile o pot descrie în plenitudinea ei.  Oamenii spun că înainte nu era o așa aglomerație pe ruta Teleorman-București, dar între timp s-au închis multe afaceri și locurile de muncă s-au împuținat văzând cu ochii. Și atunci au găsit singura soluție care le-a fost la îndemână: nu revolta, ci capitala.

Pe 18 martie, Dragnea avea un termen important la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde urma să se judece dosarul angajărilor fictive, care trena deja de ceva ani. Cu două zile înainte, Dragnea s-a îmbolnăvit subit și a început să se plângă de dureri ale spatelui, ajungând chiar să fie internat câteva zile în spital din cauza aceasta. În Turnu Măgurele, un om protesta deja de unul singur de mai multă vreme. Daniel Tuinete a participat la toate protestele anti-guvernamentale importante din București și, când a văzut că oamenii au încetat să mai iasă în stradă, a decis că protestul poate fi și individual. Așa că nu o dată, ci de zeci de ori, Daniel Tuinete a mers în fața Hotelului Turris, simbol al puterii economice a familiei Dragnea, și a afișat câte un mesaj personal, pe care să-l poată vedea trecătorii, dar și angajații celebrei familii.

Un alt pesedist cu vechime din Teleorman, Timotei Stuparu, condamnat după un scandal cu o fostă angajată, nu s-a oprit până nu și-a angajat copiii prin aparatul administrativ central. Camelia Stuparu a devenit în 2019 director al Direcției Industria Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar Dana Stuparu consilier parlamentar în cadrul departamentului de Cooperare interparlamentară în domeniul afacerilor europene, chiar la Senatul României. Interesant este că în anii 2017 și 2018, Camelia primise de la tatăl său, Timotei Stuparu, sub formă de donație, sumele de 80.000 de lei și 40.000 de lei.

Campania aferentă alegerilor europarlamentare începea și în Teleorman cu un uriaș miting PNL, la care fusese invitat și Rareș Bogdan, proaspăt membru al PNL și locomotivă electorală a partidului, după ce ani la rândul se remarcase strict din poziția sa de jurnalist. Mai bine de 3000 de oameni s-au alăturat inițiativei liberalilor județeni, veniți nu doar din județ, ci din toată zona sudică a României. După ce s-au ținut discursurile, pe care oamenii le-au așteptat cu destul entuziasm, în contextul în care partea anti-PSD a societății teleormănene nu prea are ocazia să-și audă rostite gândurile, toți participanții au plecat într-un marș prin Alexandria. Plusul de atitudine a fost probabil generat de un discurs foarte puternic susținut de Rareș Bogdan. Acesta a spus atunci că se așteaptă ca schimbarea să înceapă chiar din județul lui Liviu Dragnea. De atunci, Rareș Bogdan n-a mai trecut prin Teleorman…

În febra campaniei, Dragnea a făcut o vizită surpriză în județ. Nu s-a întâlnit decât cu primarul Alexandriei, Victor Drăgușin, alături de care și-a și făcut o poză pentru Facebook și cu unii apropiați. Mersul dosarului privind angajările fictive îl făceau să revină la origini, pentru a face niște ultime aranjamente și pentru a da unele indicații oamenilor săi de încredere. Rezultatul dezastruos obținut de PSD la europarlamentarele din luna mai a anului 2019 a venit la pachet pentru pesediști cu o foarte așteptată condamnare cu executare a lui Dragnea. După intrarea acestuia la Rahova, lucrurile au început să meargă pentru politicienii locului ajunși în fruntea statului din rău în mai rău. Viorica Dăncilă, devenită lider al PSD și candidat al partidului, a decis să facă niște mutări importante, astfel încât a eliberat-o din funcție pe Carmen Dan, care tremură și astăzi cu privire la evoluția dosarului 10 august.

Locul lui Dragnea în parlament a fost luat de un pensionar comunist cu vechime în PSD Teleorman, consilier județean la data aceea, și anume Petre Cioabă.

În vară se anunța închiderea biroului de parlamentar al lui Dragnea din Consiliul Județean Teleorman. Vestea a fost bine primită, dar se pare că nici astăzi biroul nu este dat în folosință altcuiva și el continuă să fie locul de lucru și socializare al finului de baron, Mihai Putineanu, și el încă liber, deși autoritățile aveau toate motivele din lume să-i verifice acțiunile din ultimii ani.

Din fericire, în luna noiembrie, Viorica Dăncilă a pierdut alegerile prezidențiale.

Noul guvern liberal a adus, așadar, schimbări și în structurile de conducere teleormănene. De altfel, ușile nu s-au închis definitiv nici pentru teleormănenii care și-au dorit să fie la butoanele puterii centrale. Cazul fostului primar al comunei Suhaia, Cristi Barbu, ajuns acum secretar general adjunct al Guvernului este reprezentativ în acest sens. Și nu e singura situație. Vera Mitran, om de afaceri local, a devenit recent vicepreședinte al ANPC, iar Dan Popescu director general al DRDP București. Noul prefect al județului, Liviu Dumitrașcu, este un cunoscut membru ALDE, care a decis să mai încerce o dată postura de reprezentant al guvernului în teritoriu, după ce a mai făcut acest lucru și în alte combinații USL-iste, iar noul subprefect, Eugen Nicolae, este unul dintre oamenii care au știut să îmbine avantajele lucrului la stat cu afacerile de familie, reușind să pună acum mâna pe o funcție care pare să-l emoționeze mai mult decât era cazul.

Teoretic, după căderea lui Dragnea, în Teleorman ar fi trebuit să se poată respira corect. Și pentru câteva zile, asta chiar s-a întâmplat. O gură de oxigen meritată de mulți, pe care și mai mulți o așteptau cuminți, stând deoparte, ar fi putut alimenta spiritul căzut al opoziției teleormănene, care, cu forțe proaspete și cu o credință justificată că tot răul trece până la urmă, a avut timpul ei să se refacă. În realitate, valul simpatiei aproape că s-a pierdut printre valurile de corupție și nimeni n-a avut capacitatea de a-l simți și de a striga de acolo că Teleormanul se poate reconstrui. Practic, după căderea lui Dragnea, în Teleorman nu s-a schimbat nimic… Doar „faima” s-a dus. Cel mai probabil, pentru totdeauna.

Jurnalist de investigație și autor. Co-fondator al publicației Liber în Teleorman, corespondent Europa FM, colaborator al mai multor site-uri de știri. Absolventă a programului pentru jurnaliști de investigație “Edward R. Murrow”, finanțat de guvernul SUA. Specializare în Fact-Checking la Poynter Institute, Florida. Autoarea a cinci cărți de beletristică, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind romanul Cei Care Nu Mint.

1 Comment

  1. La un moment dat toți răufăcătorii se duc la pușcărie.
    Partea proastă este că după ce ies rămân cu banii.
    Nu există o lege prin care să li se confiște averea.
    Cetățeanul nu are nicio satisfacție să-l vadă pe Dragnea în pușcărie…
    În schimb când îl vede că iese și ne sfidează că nu i-a luat nimeni banii furați are o mare dezamăgire…
    Și de aici vine indiferența când vine vorba de vot…

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*