Despre neregulile de la DGASPC Teleorman s-a tot discutat de-a lungul ultimilor ani foarte mult, având în vedere că unul dintre protagoniștii acestei piese de prost gust este Liviu Dragnea. Și acesta a fost, într-un fel, un lucru pozitiv, pentru că altfel lucrurile sordide care s-au întâmplat în principala instituție care are în responsabilitate categoriile vulnerabile ale județului Teleorman ar fi rămas doar o presupunere, greu demonstrabilă. Mai mulți angajați ai DGASPC Teleorman au fost audiați de-a lungul anilor de DNA și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Însă, unii dintre ei au fost pe deplin sinceri. Și asta urma să-i coste scump. Cel puțin, asta se întâmplă acum în cazul unuia dintre martorii din dosarul Bombonica, Sanda Busuioc, auditor DGASPC, care a declarat la Înalta Curte, în clar faptul că: “cele două (n.r. Adriana Botorogeanu și Anisa Stoica) se bucurau de protecția președintelui Consiliului Judeţean Liviu Dragnea, adică lucrau la sediul partidului, dar erau plătite de DGASPC”.
Zilele trecute am primit un telefon de la Sanda Busuioc, în al cărei glas se simțea o foarte evidentă disperare. Încă de la primele cuvinte, femeia ne-a convins; nu de alta, dar despre presiunile exercitate în instituțiile publice ale Teleormanului asupra celor care spun mai mult decât e cazul se vorbește foarte mult, dar în realitate, nimeni nu vine cu exemple. Și totuși, Sanda Busuioc a început declarația ei foarte direct: “S-a dat ordin să fiu dată afară, pentru că am spus adevărul la proces.”
„Mă așteptam ca după mărturia de la Înalta Curte va fi o acțiune concertată împotriva mea, pentru că vreau să înțelegeți un singur lucru: eu sunt prinsă la mijloc între corupție și anti-corupție.”
Sanda Busuioc a fost audiată încă din anul 2014 de către procurorii anti-corupție pe diverse teme. Dar, în principal, procurorii s-au arătat interesați să clarifice următoarele teme: angajările fictive și felul în care se făceau achizițiile publice în DGASPC. Ulterior, a început procesul la Înalta Curte, așa că Sanda Busuioc a fost în fața completului de judecată, condus de judecătorul Pistol și a spus foarte clar că adevărul e cel intuit de procurori în rechizitoriul întocmit. Când s-a întorc de la proces, au început presiunile. Iată cum: „După ce am fost audiată în anul 2014 la DNA București, conducerea de la acea vreme a încercat să mă sancționeze, dar nu a reușit. Membrii comisiei au încercat să mă sancționeze și atunci, dar nu și-au depășit limitele. Însă, de când a venit domnul director general Florinel Dragomirescu, a început să îmi facă referat pentru absolut orice. Pentru probleme profesionale nu prea poate, pentru că eu am mulți ani de când lucrez în audit și îmi cunosc atribuțiile, dar îmi găsește tot felul de motive neîntemeiate, astfel încât îmi e și teamă să-mi mai îndeplinesc atribuțiile de serviciu. Mi-au făcut trei referate, deși comisia de disciplină nu era competentă în problemele semnalate. Emil Zalana, care este președintele Comisiei de Disciplină, m-a sancționat exact cum a scris directorul general în referat. I-am informat, am făcut contestație, iar raportul Comisiei de Disciplină conține date nereale. Ei nu au competență în a se pronunța asupra activității mele, ci doar auditorii din cadrul Consiliului Județean, ai Curții de Conturi și de la UCAPI din cadrul Ministerului de Finanțe. Iar au spus că am refuzat să prezint raportul de audit, eu nu am făcut așa ceva, am spus doar că dosarele sunt confidențiale. S-a emis dispoziția cu o viteză de neimaginat. Directorul general cu jurista (Angheloiu Ionela) au inserat un paragraf în dispoziția de sancționare, care nu se găsește în raportul comisiei de disciplină. Și mai este un paragraf pe care l-au denaturat. M-au sancționat, deși este o problemă foarte delicată. Al doilea referat este făcut pentru că nu i-am prezentat rapoartele de audit pe ultimii 10 ani, care nu aveau nicio relevanță. Deci îmi caută nod în papură și vor să mă sancționeze din orice. Am fost internată în spital pe probleme reale de sănătate și ei m-au sancționat, apoi m-au citat acasă. Toată activitatea instituției s-a transformat într-o cercetare disciplinară, unii îi cercetează pe ceilalți, cei care nu sunt cercetați sunt speriați că, dacă-l supără cumva pe directorul general, le face referat și îi bagă în comisia de disciplină și toată activitatea înseamnă o mare cercetare disciplinară. Mă așteptam ca după mărturia de la Înalta Curte va fi o acțiune concertată împotriva mea, pentru că vreau să înțelegeți un singur lucru: eu sunt prinsă la mijloc între corupție și anti-corupție. Eu nu am nimic de-a face nici cu unii, nici cu alții. Doar cu fișa postului meu. Colegii mei de bună credință știu că eu sunt un om corect, i-am ajutat pe toți, dar nu-i ajut atunci când depășesc limita legii. Iar directorul general este foarte supărat pentru că eu nu scriu în rapoartele de audit ceea ce vrea dânsul. De când m-am întors de la Înalta Curte, mi-a făcut multe șicane directorul general, m-a izolat, așa cum făcuse și doamna Alesu și a lansat suspiciunea că eu fur din centru. Aici sunt implicații foarte mari, dar eu atât vă spun: am plecat din instituție fără plasă și am ajuns acasă cu plasă. Știți ce înseamnă asta?
Înseamnă monitorizare, urmărire… Când am fost audiată la DNA, eu am dat declarații legate nu doar de angajările fictive, ci și de felul în care se fac achizițiile. Și la Înalta Curte, m-au întrebat și eu am fost onestă. Îmi pare rău că nu le-am spus că directorul general a venit la mine și mi-a zis să nu mai scriu în rapoartele de audit ce constat eu, ci ce spune el. Iar eu așa ceva nu puteam să fac. O să mă bage iar în Comisia de Disciplină, dar asta este! Când făceam auditul și constatam nereguli, i le spuneam domnului director general. Și când mă duceam la el să îi spun, știți ce-mi spunea: „Fac ce vreau, eu sunt director!”
Florinel Dragomirescu: „Din punctul meu de vedere, nu am ce să-mi reproșez și nici nu vreau să greșesc.”
Urmare a declarației date de Sanda Busuioc, l-am contactat pe actualul director general al DGASPC Teleorman, Florinel Dragomirescu, pentru a înțelege cum interpretează el abuzurile pe care le acuză angajata instituției. Însă declarația acestuia ne-a încurcat mai tare decât eram, pentru că directorul instituției a spus, de principiu, că nu vrea să se lanseze în declarații, de frică să nu greșească. Probabil că în zilele noastre în asta constă competența: în prudență. Redăm, totuși, declarația acestuia, în speranța că poate aceasta vă va lămuri mai mult decât pe noi: „Doamna a făcut, din punctul nostru de vedere o faptă despre care am considerat că e abatere disciplinară. Noi avem o comisie de disciplină. E prevederea în legea cu privire la statutul funcționarilor publici. Ea a cerut, în mod repetat, să se rezolve o cerere care se afla în afara cadrului legal. Și eu am refuzat și am trimis-o la comisia de disciplină. Acum, dumneaei nu înțelege că este funcționar public și consideră că această comisie, care este organizată potrivit unui act normativ, cu reprezentanți ai funcționarilor, ai sindicatelor, a crezut că ea trebuie sancționată. Înțelegeți? Acum, ea a făcut și o procedură prealabilă, va merge la instanță și acolo va constata dacă noi am procedat corect sau nu. Din punctul meu de vedere, nu am ce să-mi reproșez și nici nu vreau să greșesc. A fost în concediu medical doamna, încă este, comisia are o procedură stabilită și ea a fost citată. Dacă ea are concediu medical și va motiva că nu s-a prezentat la comisie din cauza asta, va fi totul în regulă. Acum noi nu știm ce problematică a avut dumneaei. Când va fi din nou citată, poate să vină cu avocat, cu membru de sindicat. Dar dumneaei este funcționar public și în legea 672 per 2002 este un articol cum că are toate drepturile și obligațiile funcționarului public. ”