Carmen Dumitrescu
Muntele Pumori este unul dintre piscurile emblematice ale regiunii Solo Khumbu, aflat în vecinătatea muntelui Everest. În cultura nepaleză, Pumori este tradus drept „fata nemăritată a Everestului” și este poziționat față în față cu Everestul. Dacă Everestul e, de principiu, o țintă predilectă a multor alpiniști, în urma marketingului foarte agresiv, pantele abrupte ale muntelui Pumori rămân tăcute și nepopulate, astfel că numai o echipă de oameni foarte curajoși își asumă cu adevărat o astfel de ascensiune prin locuri atât de sălbatice. Premiera în alpinism semnifică efectuarea unui traseu într-un perete al muntelui sau a unui traseu care conduce spre un vârf pe care nu a mai ajuns nimeni înainte. Despre o premieră putem discuta, atunci când vine vorba despre ascensiunea în Himalaya, pe muntele Pumori (7161 m) a lui Romeo Popa, Teofil Vlad și Zsolt Torok în perioada 12 octombrie – 21 octombrie 2018.
Alături de cei trei alpiniști s-a aflat și teleormăneanul Ciprian Radu, în postura de base camp manager. Acesta ne-a povestit că experiența a fost una cu totul și cu totul specială și foarte dificil de uitat vreodată: „Nu au existat probleme logistice și de sănătate pentru membrii echipei. Poate doar lipsa dușului în tabăra de bază. Teo și Romică au plecat cu o săptămână înaintra mea și a lui Zsolt, petrecând mai multe zile la peste 5000 m, pentru o mai bună aclimatizare. Starea psihică și fizică a echipei a fost extraordinară pe toată durata expediției. Ca și experiență personală, am ajuns să-mi cunosc anumite limite peste care nu credeam că puteam trece. dar cred că extrem de importantă este atmosfera și starea psihică și emoțională a echipei. În acest caz, au fost la cote maxime.”
„Călătoria Micului Prinț” este, de aceea, o veritabilă probă de curaj și angajament, mai ales că muntele Pumori are o rată extrem de scăzută de reușită, chiar și dacă alpiniștii se implică în urmarea traseului clasic. Potrivit unuia dintre membrii echipei, Zsolt Torok, ideea de a cuceri muntele Pumori este una destul de veche, visul acestei călătorii extrem de riscante ivindu-se în mintea lui încă din anul 2015: „Ideea unei linii noi s-a formulat în mintea mea încă din 2015, anul cutremurului din Nepal, când am avut ocazia să studiez bine pereții și am intuit o rută nouă în Peretele Sud-Estic (încă neurcat). “Călătoria Micului Print” începe la 5660m, de la baza ghețarului abrupt (con de dejecție al avalanșelor). Am ales strategia stilului alpin, cu o singură intrare, fără ajutor sherpa, fără oxigen și fără ajutor din exterior. Echipa noastră, formată din Romeo Popa, Teofil Vlad și eu, a convenit să instalam la 5660m, la baza ghetarului, un cort care ne servea ca punct de plecare direct în traseu; se poate numi tabăra de bază avansată (advanced base camp – ABC). Aici am adunat echipamentul, mâncarea, buteliile cu gaz și tot ce este necesar pentru a avea resurse pentru ascensiune. Din acest punct, în funcție de teren, am stabilit locuri de bivuac, în număr de 3, în perete, ca în ziua a 4-a să ieșim definitiv din perete și să stabilim ultima tabăra chiar în creasta care duce spre vârf.”
