Oameni și lupi

Carmen Dumitrescu
În culisele politicii nu se mișcă doar politicieni. Ci și jurnaliști… Asta nu înseamnă că jurnaliștii au ceva în comun cu politicienii, doar că, din păcate, ca să poți repera turmele de mioare trebuie să stai în apropierea lupului, mizând pe instinctul lui de supraviețuire. În mod firesc, se pot construi aparențe greșite. Dacă petreci prea mult timp în haitele de lupi, e foarte posibil să fii considerat lup, la rândul tău. Dar raporturile corecte și adevărate dintre jurnaliști și politicieni n-au nimic de-a face cu prietenia. Și nici măcar cu o solidaritate de turmă. Înainte de a înființa ziarul Liber în Teleorman am trăit și noi printre lupi. Uneori, lupii afișau o figură prietenoasă și încercau să ne intre pe sub piele, pentru a primi înapoi un răspuns public favorabil. Ni se întâmpla, e adevărat, să mai cădem în plasa lor. Apoi, după ce ziarul Liber în Teleorman a devenit o realitate, la fel de palpabilă ca oricare alta, lupii care zâmbeau prietenos să început să mârâie. Unii dintre ei ne-au și mușcat, chiar dacă noi nu ne luptam cu ei pentru vreo halcă de carne. Sunt notorii deja cele două procese pe care ziarul le-a purtat și încă le poartă cu deputatul Valentin Boboc și cu fostul director al DGASPC, Rodica Miloș. Niște procese care, în definitiv, nu ne-au descurajat, ci ne-au motivat să continuăm în aceeași tonalitate, observând că haitele de lupi reacționază violent la micile înțepături pe care aruncam în spațiul public, cu degajare. Alții au continuat să mârâie, crezând că simpla priveliște a colților lor, destul de ascuțiți, o să ne sperie și o să ne determine să ne gândim de două ori înainte de a scrie ceva. Nici ei nu ne-au descurajat, ba dimpotrivă, ne-au învățat că lupul nu-și arată colții decât atunci când se simte amenințat. Marea noastră supriză, însă, a fost aceea de a constata că unii lupi care ni se părea agresivi înainte de Liber în Teleorman au început să poarte un chip uman. E posibil să-l fi avut dintotdeauna, dar pentru a trăi între lupi, trebuie să te poți comporta exact ca ei. Iar puținii politicieni care ne-au demonstrat că sunt mai mult oameni decât lupi au constituit, pentru noi, o lecție. Aparențele mint. Mai ales în Teleorman, unde oamenilor le este foarte ușor să arunce în spațiul public conspirații și bârfe despre cei din jurul lor, fără a suporta niciun fel de consecință în schimb. Așa am înțeles noi, ca niște jurnaliști aflați încă la început de drum, că lupii nu suportă ideea de a vedea mioare alergând în afara turmei. Și că pe ele le vor vâna fără scrupule. Însă diferența dintre oameni și lupi este aceea că lupii vor muri singuri și flămânzi, în timp ce oamenii nu vor fi niciodată singuri. Indiferent dacă pe lângă ei se vor afla prieteni din anturajul lui Dragnea, Nițulescu, Titirișcă, Drăgușin sau Pîrvulescu. Pentru oamenii adevărați, valoarea celor din jur n-are nimic în comun cu numele pe care ei le poartă. Ci cu simplul fapt de a nu fi lup atunci când ai posibilitatea de a fi om. Culmea! Chiar se pot obține voturi dacă renunți să vânezi mioarele și încerci, pur și simplu, să le convingi prin faptele tale. Doar că unii lupi nu se pot dezbrăca de instincte, oricâte sfaturi bune ar primi de la oamenii din jur. Și vor mârâi la nesfârșit. Singuri…