O pagină din istoria României s-a rupt odată cu plecarea lui Simion Gârlea dintre noi. Veteran de război basarabean, născut la Răspopeni, Simion Gârlea a murit la vârsta de 102 ani și a lăsat în urma sa un documentar întreg despre trăirile de pe front.
Simion Gârlea s-a născut pe când istoria statului român unit încă nu se întâmplase. A fost mai mare cu trei luni decât Marea Unire și a trecut pe lângă moarte pe front în cel de-al Doilea Război Mondial. Domnia sa ne-a povestit de multe ori, cu o coerență fantastică în idei, despre ce s-a întâmplat pe front, reușind să ne facă o introducere exactă în atmosfera războiului, care i-a marcat în mod clar existenţa, experiență care a fost subiectul a două cărți ce îi poartă semnătura: ”Din viața unui basarabean” și ”Călimara cu sânge”. La intrarea pe front, a luat în primire arhiva, cifrurile secrete şi maşina de descifrat Enigma, iar acest fapt a făcut ca activitatea sa să fie una încordată, plină de răspundere. Atât cât a durat războiul din Vest, Simion Gârlea a avut multe nopţi albe, pentru că un ordin cifrat şi transmis mai departe putea să ducă la pierderea luptei, la moartea multor camarazi și, în consecință, la trimiterea sa în faţa plutonului de execuţie. Dar a luptat cu băgare de seamă și a recunoscut că a fost într-un coșmar real, în care țara noastră a suferit cel mai mare dezastru militar din istorie.
Pe Simion Gârlea viața l-a adus în comuna Măgura, județul Teleorman și aici a închis ochii pentru totdeauna. În casa în care a locuit a rămas o cameră plină cu însemnări ale clipelor importante și poezii care lasă cu un nod în gât pe orice om simte și respiră aer de patriotism: „Când va veni ziua fericită/Să știu că Basarabia cu România va fi unită/Dacă eu nu voi mai exista/Vestea, la cimitir să mi-o dea”…
