Carmen Dumitrescu
Când apare Baronul de Teleorman la televizor, toată lumea fierbe. Unii de pasiune, alții de nervi. Dar cert e că Baronul își atinge scopul de fiecare dată. Culmea e că tot de fiecare dată aflăm lucruri noi despre boss-ul nostru. Printre „decât atât”-uri și dezacorduri cu duiumul, marele om politic face slalom printre idei care de care mai personale. De pildă, cu prilejul uneia dintre cele mai recente apariții publice ale sale, acesta ne-a adus la cunoștință că el ar merge până la capăt, dar nu știe exact unde se află acest capăt. Momentul ne-a emoționat profund și am plâns chiar, vreme de câteva secunde, meditând la problemele existențiale ale uriașului politician. Și cum ne e imposibil să rămânem impasibili, ne-am gândit să-i dăm noi răspunsul la întrebarea asta, ca să poată dormi și Baronul nostru liniștit, că a albit ca Moș Crăciun de când se luptă cu dilemele morale. Baroane, noi știm unde e capătul! Și capătul tău are un nume: TelDrum! Că știm și noi că dosarele alea pe care ți le-au încropit procurorii ăștia care se luptă cu tine nu sunt solide și se vor opri mai ales la mijloc. Adică, ai văzut și tu ce s-a întâmplat cu dosarul Referendumului. Te-ai ales cu o condamnare care n-a însemnat nimic, dar care te pune într-o oarecare poziție ingrată. Că refuzi tu să ții cont de ea e una, dar sunt mulți cei care nu înțeleg cum poți poza în Albă ca Zăpada, când tu ești Lupul cel Rău. Deci vorbim despre o cale care s-a oprit la mijloc. Acum, te lupți iar cu procurorii ca să demonstrezi că tu habar n-aveai de angajatele alea de la partid care lucrau la DGASPC. Deci, practic, nu ți se întâmplă nimic, dar teoretic, nu stai nici liniștit. Tot o cale de mijloc e și asta. Adevărata cale care duce la un capăt ar fi să vrea cineva cu adevărat să înțeleagă ce se întâmplă la TelDrum. Nu știm, să pună niște camere de supraveghere pe acolo, ca să înțeleagă care e treaba cu mașinile alea frumoase din curtea firmei, care se fac cadou celor care cântă în strună partidului. Sau să facă un studiu asupra licitațiilor câștigate de firma asta cu care tu n-ai nicio legătură și să vadă de unde au venit banii și pe cine au servit. Adică să urmărească circuitul banilor către tine. De asemenea, ar fi posibil, dacă te mai interesează să știi unde e capătul, să ne spui chiar tu cum ți-a venit ideea asta de afacere în vreo carte de memorii, astfel încât să dai mai departe învățătura tinerilor care acum mor de foame, cerșindu-ți un loc de muncă pe la DGASPC după ce lipesc afișe în campanie. Astfel de lucruri s-ar putea face, Baroane, ca să știi și tu exact unde e capătul. Pe noi ne liniștește mai ales faptul că știm că la capăt vrei să ajungi. Și pentru că așa stau lucrurile, te felicităm din suflet și îți recomandăm, dacă tot ești curat și plin de bune intenții, să le spui judecătorilor de la Înalta Curte că e inutil să se aplece asupra găinăriilor tale, când ar avea chiar ceva interesant de judecat. În speranța că ți-am fost de folos, așa cum îți suntem de când ne știm pe lume, te salutăm călduros, Baroane, din județul care a reușit performanța de a merge până la capăt. La capătul puterilor. Dar tot e ceva!
