Martor în dosarul Belina: „A apărut o grabă a rezolvării acestei situații. Spuneau că e urgent”

în Actualitatea politică/Justitie

Marți au continuat audierile la Tribunalul București în dosarul Belina, în care fostul ministru al Dezvoltării – Sevil Shhaideh este acuzat de abuz în serviciu întrucât l-a ajutat pe Liviu Dragnea să pună mâna pe Insula din Teleorman. Liviu Dragnea este personaj cheie în dosar și toate drumurile duc spre numele său, deși nu are nicio calitate în dosar pentru moment.

La termenul de marți a fost audiat fostul ministru al Finanțelor – Daniel Chițoiu și se pregătesc să dea declarații Victor Ponta și Robert Cazanciuc.

Primul martor Gherghina Gheorghe: Eram secretar de stat, în perioada 2009 – 2014, la ministerul Finanțelor, departamentul buget. Referitor la hotărârea de guvern discutată (943), ea a fost depusa la ministerul Finanțelor potrivit regulamentului. În regulament se prevede ca proiectele de hotărâre vin pentru analiza la minister și pentru avizare se prevede ca trebuie sa ne încadram în termen de 4 zile. Proiectul a venit pe 25 septembrie pentru analiza și s-a răspuns pe 24 octombrie. În răspunsul formulat au fost trei elemente pe fond, restul privind aspecte tehnice. Prima era sa se prevadă un termen pentru investiții, doi în cazul în care nu vor fi realizate investițiile sa revină imobilul în proprietatea statului, iar cea de-a treia era mai mult o atenționare ca este necesar sa se pronunțe ministerul Justiției. El se pronunța pe legalitatea actului normativ. Pe 25 noiembrie 2013 proiectul s-a întors la ministerul Finanțelor pentru aviz. Pe 26 s-a formulat aviz, cu observațiile în care s-a reiterat ca ministerul Justiției se pronunță pe legalitate. După răspuns se inclusese ideea că dacă în următorii 4 ani nu se realizează investițiile, bunurile vor reveni la stat. Pe 10 decembrie, a venit o adresa de la minister prin care propunea schimbarea termenului din 4 în 5 ani, că urmau să vină fonduri europene și posibil să se întârzie realizarea. Noi ne-am exprimat acordul. Nu mi s-a părut că e un proiect mai special decât altele. (…) S-a cerut acordul ministrului Justiției deoarece secretarul era jurist și avea bănuieli ca nivelul de reglementare nu este suficient.

Martor Pavel Adrian: În 2013, eram șef de serviciu la Direcția generala de legislație și reglementare în domeniul activelor statului. Am primit un document de la ministerul Dezvoltării care a fost dat spre aviz. Menționez că nu îmi amintesc exact cum au stat lucrurile. Proiectul se referea la transferul unor bunuri din administrarea Apelor Romane, la Teleorman. În urma punctului de vedere juridic, s-a întocmit un răspuns către ministrul dezvoltării. Eu mi-am spus punctul de vedere și am considerat ca ministerul Justiției trebuie să-și spună părerea. Din câte îmi amintesc, direcția juridica a spus ca bunul aparține domeniului public al statului și nu poate fi trecut la nivel local, se preciza că aceste bunuri (insula Belina și bratul Pavel) sunt în administrarea exclusivă a Apelor Române. În continuare se aștepta avizul Ministerului Justiției. Nu era o uzanța trimiterea proiectului între consilieri fără semnăturile șefilor. A apărut o grabă a rezolvării acestei situații. Spuneau că e urgent.

Avocata Flavia Teodosiu (apărător Sevil Shhaideh) a întrebat de ce spune că nu își mai amintește, că la DNA a dat date exacte. El a declarat că a consultat documentele la serviciu la vremea respectivă.

Martor Adriana Păduraru, care, în 2013, își desfășura activitatea în cadrul MJ, direcția de avizare a actelor normative. “În preziua ședinței am primit acest proiect de la conducerea direcției, prin soluționare prin e-mail. Am observat ca figurează pe ordinea de zi, dar nu aveam decât un draft pe email. In calitate de coordonator, am specificat că nu are documentație și ca este în analiză. Fiind pe ordinea de zi, urma sa ne prezentăm la Guvern. Avizul s-a dat a doua zi, după ce s-a primit toată documentația. În ziua ședinței. Era o practică frecventă avizarea în procedură de urgență”.

Martor Matei Viorica: În 2013 eram director la direcția de avizare a actelor normative în cadrul MJ. Referitor la hotărârea 858, din câte îmi aduc aminte s-a oferit un aviz favorabil cu observații. Ministerele avizatoare își asumau răspunderea. Îmi aduc aminte că acest proiect a fost avizat de MJ în ședința de Guvern. În cazul 943, prin septembrie 2013, MJ a primit în copie un proiect care prevedea trecerea unor bunuri din proprietatea Apelor Române la domeniul public al județului Teleorman, în administrarea CJ. Conform documentației anexate la proiect, acolo erau bazine hidrografice care au o situație juridica reglementata. Am primit o invitație de a participa la o întâlnire, refuzând participarea deoarece nu intra în atribuțiile mele. La o alta întâlnire la care a participat și doamna Sevil Shhaideh am hotărât ca nu se poate face transferul pentru ca bunurile aparțin domeniului exclusiv al statului nu se pot transfera prin HG. Raportat la codul de clasificare, intrau la categoria de bunuri speciale. Și 943 a fost avizat în ziua ședințe de guvern. Avizul a fost favorabil cu observații. Din câte îmi aduc aminte, lipseau două pagini (3 și 4) din cărțile funciare. Este necesar sa fie clarificat regimul juridic al bunurilor, ca apăreau ca fiind diguri de apărare conform unor coduri de clasificare. După ce MJ aviza actul normativ cu observații incluse, acel proiect nu se întorcea la minister pentru rezolvarea obiecțiilor. Nu mai apărea această sintagmă “bazin hidrografic”, asta determinând avizarea. În cadrul întâlnirii cu doamna Shhaideh ni s-a prezentat o hartă în care bunurile păreau a fi în albie, dar în codul de clasificare erau bazine și nu s-a insistat pe acest subiect. Menționez ca din documentația pusă la dispoziție, după ce s-a schimbat clasificatia, rezulta ca aceste doua bunuri sunt diguri de apărare. MJ este ultimul care se pronunță și nu ne-au fost prezentate observațiile celorlalte ministere deoarece proiectul putea suferi modificări.

Martor Gheorghe Andrei: În 2013, eram șef serviciu în cadrul direcției de avizare acte normative Ministrul Justiției, serviciul de drept privat. Nu am participat în niciun fel la hg 943. O cunosc pe doamna Ionela Stoian și nu am avut impresia ca vrea sa inducă în eroare MJ.

Martor Daniel Chițoiu: față de ce am spus la DNA, nu pot să aduc alte argumente. Eu eram vicepremier și ministrul Finanţelor Publice. Aveam în subordine direcția de reglementare a actelor normative. Eu contrasemnam actele care mi se prezentau. În cazul în care actele aveau obiecții la ministerele inițiatoare, acestea se transmiteau ministerului inițiator pentru a se pune de acord, după care se semna inițiativa legislativă. În ședința de guvern se discutau și în cazul în care erau însușite de ministerul inițiator, actul se adopta de către premier. Niciun act normativ nu putea sa fie publicat în MO fără a se pune de acord asupra actului și fără a se discuta cu consiliul legislativ. În speța de față, Ministerul Finanţelor aviza acest proiect dpdv al gestiunii și patrimoniului statului. Fără avizul Ministerului Justiției nu se putea adopta niciun act normativ. În ședința de guvern, în cazul în care nu exista o înțelegere asupra observațiilor, atunci actul normativ se reportaj către o alta ședința de guvern. Doamna Shhaideh nu mi-a solicitat nicio urgentare.

Termenul viitor va fi pe 23 februarie, ora 11.00.

Reamintim că Sevil Shhaideh, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie în dosarul “Belina”, fiind acuzată de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Adrian Ionuţ Gâdea, la data faptelor preşedinte al CJ Teleorman; Ionela Stoian (fostă Vasile), director în cadrul MDRAP la data faptelor; Mariana Sanda Gheorghiu, asistent registrator principal în cadrul Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alexandria; Rodica Guşă, asistent registrator la acelaşi birou.

Procurorii susţin că în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din insula Belina şi braţul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, iar după doar câteva zile cele două proprietăţi, cu suprafaţă de 278,78 de hectare şi, respectiv, 45 de hectare, au fost închiriate tot ilegal firmei Tel Drum, pentru realizarea transferului de proprietate fiind adoptată HG 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Your email address will not be published.

*