Monica Vasilescu
Discrepanțe. Umilințe. Teleorman. Județul lui Marin Preda are pretenţii europene, dar prin multe sate, comune și orașe, localnicii înoată în sărăcie și noroi, la propriu. În Teleormanul anului 2015, sunt oameni care nu au văzut asfalt în localitatea lor, sunt sate cu alei impracticabile, drumuri nepietruite și pline de obstacole greu de trecut. Din păcate, civilizația ne ocolește, aici ea fiind doar o idee, nu o condiție.
Munca este rodul nevoii de dezvoltare materială, spun oamenii întregi la minte, contracarați de realitățile altora care nici măcar nu urmează acest drum. Ci pe cel de la Slobozia Mândra, o comună situată în partea de Vest a judeţului Teleorman, pe cursul inferior al Râului Olt.
Pe DJ 546, după doar 70 de km parcurși de la reşedinţa de judeţ, se ajunge la Slobozia Mândra. Localitatea este una sărăcăcioasă și fără perspective de mai bine. Aici toată lumea s-a obișnuit cu gândul că atunci când plouă se declanşează infernul. Strada principală se umple de apă, iar gospodăriile intră în colaps. Oamenii ştiu că situaţia nu se poate schimba, pentru că nu au sprijin din partea autorităţii locale, foarte interesată de binele propriu, nicidecum de al localnicilor.
”A vrut să-mi demonstreze că acolo el este Dumnezeu”
”Uitați de lume”. Aşa se simt locuitorii de pe strada Viilor, o arteră caracterizată de adâncituri cărora doar un tractor le poate face față. Cei care trăiesc acolo de zeci de ani spun că zona lor nu a arătat niciodată mai rău ca acum. Când plouă, noroiul este până la genunchi, iar în perioada rece situaţia este critică. ”Suntem uitați de lume”, exclamă unul dintre localnici.
Un alt om al locului ne-a povestit calvarul pin care trece de fiecare dată când plouă. ”Patru ani de zile l-am avut pe tatăl meu paralizat. Am mers acasă, la Slobozia Mândra, cam la două săptămâni. De multe ori, mama mea a fost nevoită să-l coboare până la Salvare pe brațe cu niște vecini. Se ruga, săraca, la Dumnezeu să nu plouă atunci când îl vom conduce pe ultimul drum. După cum am văzut, în luna martie, când tatăl meu ne-a părăsit, au fost două zile cu soare și am reușit să urcăm și să-l coborâm cu mașina. Zilele trecute l-am întâlnit pe domnul primar, Ștefan Marinel, în Alexandria. M-am gândit să-l rog să facă ceva cu acest drum, cu buruienile și gropile de aici, că trec șerpii pe uliță și vulpile mănâncă păsările oamenilor. Că de fiecare dată când plecăm de la țară, mașina noastră este cu tobele rupte și trebuie să o reparăm. Cum credeți că mi-a răspuns? Cu o aroganță și o nepăsare cum nu aș fi crezut! Îl cunosc de mult timp și îl știam un băiat cu bun simț, liniștit, serios. Oare ce s-a întâmplat cu el după câțiva ani la primărie? Pe acest drum (foto) nu a trecut o lamă pentru nivelare, iar de la alegeri nu a urcat nimeni de la primărie. Pe această ,,stradă”, a Viilor, că așa se numește, locuiesc vreo 20 de persoane, majoritatea cu vârste de peste 80 de ani. Ce m-a revoltat cel mai tare a fost faptul că nu mi-a spus că nu are bani, că nu are utilaje sau că nu are oameni, prin tonul lui arogant și nesimțit, a vrut să-mi demonstreze că acolo el este ,,Dumnezeu”, că efectiv nu vrea să facă nimic. I-am promis că voi face tot ce pot să-l fac să-i asculte pe acești oameni și să-i ajute”, ne-a spus o doamnă din comună.
Trei mandate… eșuate
Ștefan Marinel este primar din 2004. De trei mandate stă pe scaunul întâi din Primăria Slobozia Mândra și nu se văd roadele statorniciei sale. Cel puțin nu pe drumuri. Nici la telefonul din primărie nu răspunde. Și nu știm cine, cum și de ce îl votează, pentru că dacă aruncăm o privire prin comuna condusă de acesta de vreo 12 ani ne dăm seama că străzile pot fi la fel de proaste și fără primar ales.
