liberinteleorman.ro

Ion Pena, poetul uitat de conjudețenii teleormăneni

9 aprilie 2015
Advertisement

Monica Vasilescu

Ion_penaIon Pena a existat în perioada interbelicǎ. Poet și epigramist, publicat și apreciat în acei ani, a devenit un necunoscut astǎzi. A avut parte de un destin frânt la doar 33 de ani. În zilele nostre, Ion Pena este adus în actualitate de către o rudă a sa, care, de când a descoperit scrierile sale, a făcut un scop din readucerea la lumină a celui care a scris poeme antibolșevice.

”Deși a fost unchiul mamei mele, din motive obiective, abia în anul 2000, în urma unor documentǎri în „Biblioteca Academiei Române”, „Biblioteca Naționalǎ a României” și „Arhivele Naționale ale României – filiala Alexandria”, aveam sǎ descopǎr o parte din scrierile fratelui lui Petre Pena, tatăl mamei mele. Sunt lucruri puțin știute. Pentru mine, aducerea la lumină a vieții dramatice și a scrierilor lui Ion Pena este oxigenul existenței mele începând din aprilie 2014, când am început să dau din nou din aripi. Ei bine, da, chiar și mort fiind, Ion Pena a fost aruncat de ciracii cenzurii în uitare totalǎ și apoi au înghițit cheia. Nu le-a scǎpat aproape nimic. Pânǎ în 2000 nu s-a știut mai nimic de el. Doar epigramiștii seniori își mai aminteau epigramele lui Pena”, am aflat de la Marin Scarlat.

Revenind la autor, Pena a creat și s-a impus într-o perioadă tulbure (1928-1944) a istoriei României și a Europei, etapă, însă, urmată de epoca regimului comunist – perioadă ce a dus la scoaterea acestuia în afara circuitului public prin includerea sa în „Fondul special – interzise” între 1945-1989. Ion Pena s-a nǎscut pe 25 august 1911 într-o familie de țǎrani agricultori din comuna Belitori (azi, Troianul) județul Teleorman, fiind primul din cei șapte copii ai familiei Chirițǎ (Firicǎ) Pena (1888 – 1963) și Alexandra (Lisandra) Polimbiada Pena (1888 – 1971).

A fost membru activ al Grupării literare „Drum” din Roşiorii de Vede, asociaţie a tinerilor publicişti teleormăneni, înfiinţată în 1935 sub preşedinţia de onoare a scriitorului Zaharia Stancu, preşedinţi activi fiind Nicolae Stănescu-Udrea şi Florian Creţeanu.

Anti-bolșevic convins, scria, înainte de venirea trupelor sovietice, în Revista „Păcală”, al cărei motto era: „Iar când la Patria Română/Râvnește hidra bolșevică/Nesățioasă și păgână,/Ia și o armă, că nu strică!”ion pena - portret

Monica Vasilescu

Monica Vasilescu este redactor Realitatea.net și profesează ca jurnalist din anul 2007. Și-a început cariera în presa locală din județul Teleorman și a scris la mai multe publicații specializate pe investigații și subiecte anticorupție. A fost corespondent și colaborator al mai multor site-uri de știri în domenii precum: politic, social, eveniment, justiție. Este co-fondator al publicației Liber în Teleorman, premiată în cadrul Galei Superscrieri, în anul 2019, la secțiunea „Presă Locală”, cu diploma pentru "Curaj, Răbdare și Adevăr".

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

Publicitate

Publicitate

Articolul precedent

Înțelepții lui Cristi Barbu vor drumuri și lucernă

Următorul articol

Paranghelie de ziua comunei Rădoiești

Cele mai recente articole de Cultură

Ziua Drapelului, la bibliotecă

Advertisement Biblioteca Județeană Marin PredaTeleorman, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Teleorman, marchează miercuri, 26 iunie 2024, începând cu ora 10.30, Ziua Drapelului național printr-o serie de activități culturale, ateliere de lucru cu copiii asociației DAI O ȘANSĂ la compartimentul împrumut pentru copii și expoziții tematice. Ziua Drapelului Național a fost proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, în data de 26 iunie. Culorile drapelului național, roșu, galbenși albastru, sunt aceleași de la Revoluția română din 1848, doar dispunerea, raportul și

Ziua Universală a Iei

Advertisement Biblioteca Județeană Marin Preda Teleorman, instituție aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, marchează marți, 25 iunie 2024, începând cu ora 13.00,