INVESTIGAȚIE EXCLUSIVĂ. Cum s-au încălcat legile la Alexandria pentru transformarea unei păduri publice în parc?

în Actualitatea politică/Dezvăluiri

Dacă am face astăzi un sondaj de opinie prin Alexandria, am afla cu siguranță că una dintre cele mai apreciate realizări ale administrației pesediste e Parcul Pădurea Vedea. 1.608.811,59 lei reprezintă valoarea totală a amenajării la nivel de infrastructură a actualului parc, fostă pădure. Ca peste tot, oamenilor nu le pasă de faptul că, prin amenajarea acestui parc, s-a intervenit în ecosistem și, mai mult decât atât, aproape că au uitat că acolo era o pădure adevărată, care alimenta cu oxigen această zonă din ce în ce în pustie. Una care făcea parte din “pădurea nebună” care pe vremuri caracteriza atât de bine Teleormanul, încât i-a dat și numele. Astăzi, în Teleorman au mai rămas puține păduri, iar cele existente sunt tăiate fără milă de autorități care le folosesc fie pentru a încălzi iarna primarii și consilierii lor, fie pentru a investi în obiective de interes public, de care nu prea are nimeni nevoie urgentă. Însă foarte puțină lume știe că fosta Pădurea Vedea, actuala zonă de agrement, atât de apreciată de populație, a fost transformată în parc, prin încălcarea legilor. Practic, în afara lucrărilor de gospodărire silvică, orice alte lucrări sunt interzise în fondul forestier național. Așa că pădurea n-a putut fi transformată în parc decât în mod ilegal.

O istorie a legilor călcate în picioare

Totul a început în anul 2010, când Primăria Alexandria și-a luat în serios rolul de administrator al bunului public local și a pus în fața Consiliului orașului o hotărâre prin care urma să se declare Pădurea Vedea drept “pădure de agrement”. Pădurea era inclusă în intravilanul localității, fiind cunoscută încă din anul 1912 cu denumirea de “parc”, având caracter de zonă de agrement, dar cu regim silvic.

Prin Titlul de Proprietate nr.00181 din 15.05.2003, pe baza hotărârii Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor din Prefectura Județului Teleorman se recunoștea dreptul de proprietate al Primăriei Alexandria  asupra unei suprafețe de teren forestier  de 28 hectare, constituite din două amplasamente distincte: 23 hectare în zona Vedea, pe malul drept al râului și 4,7 hectare în Zona Peco. Totul era coafat în așa fel încât administrația locală să poată interveni în fondul forestier național, pentru a putea efectua lucrări specifice unei păduri de agrement. În  martie 2010, sub semnătura primarului Alexandriei, Victor Drăgușin, ajungea la Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman o solicitare de a analiza situația pădurii și de veni cu un punct de vedere asupra intenției de transformare a fondului forestier în zonă de agrement. Agenția a răspuns scurt că Pădurea Vedea nu este declarată arie naturală protejată sau sit Natura 2000 și pretindea că, din punctul de vedere al instituției, nu exista niciun impediment pentru adoptarea unei hotărâri de Consiliu local în acest sens. Cu toate acestea, Agenția recomanda primăriei să ceară și punctul de vedere al Direcției Silvice Alexandria.

La sfârșitul lunii martie s-a trimis și o astfel de solicitare de Direcția Silvică, dar în proiectul de hotărâre, răspunsul instituției menționate nu este cuprins. Și totuși, Direcția Silvică Teleorman a răspuns în luna martie solicitării Primăriei Alexandria într-un mod deloc favorabil intențiilor de atunci ale primarului Drăgușin.

Ca urmare a adresei dumneavoastră prin care solicitați un punct de vedere cu privire la intenția dumneavoastră de a declara Pădurea Vedea ca pădure de agrement, vă aducem la cunoștință următoarele: trupul de pădure Vedea, așa cum este înregistrat în amenajamentul silvic la data de 1 ianuarie 1990 este inclus în fondul forestier național și se supune respectării regimului silvic. Vă informăm că trupul de pădure Vedea relementărilor legale privind administrarea spațiilor verzi în zonele urbane. Referitor la lucrările care se pot executa în cadrul trupului de pădure, acestea sunt precizate în cadrul regimului silvic de gospodărire la care se supune.”

Cu alte cuvinte, singurele lucrări pe care primăria le putea face în pădure erau cele specifice gospodăririi silvice. La vremea aceea, consilierul local Niculae Mârzan făcea o solicitare către Regia Națională a Pădurilor – Direcția Silvică Teleorman, pentru a clarifica aceste aspecte. Răspunsul, primit în aprilie 2010, a fost unul cu adevărat edificator. Doar pentru consilierul local, însă. Pentru că primăria și-a dus planul mai departe, indiferent la litera și spiritul legilor care protejează pădurile. Iată ce susținea directorul Petre Ion, pus în fața intenției primăriei de a face zonă de agrement dintr-o pădure:

Schimbarea denumirii trupului de pădure nu are relevanță și nici efecte juridice, atâta timp cât nu se schimbă categoria de folosință și administrarea pădurii se face strict în cadrul regimului silvic de gospodărire la care se încadrează. Menționăm că, în afara lucrărilor de gospodărire silvică, orice alte lucrări sunt interzise în fondul forestier național și dacă se urmărește schimbarea categoriei de folosință a unor suprafețe și efectuarea unor lucrări specifice, considerăm că acest lucru este posibil numai printr-o scoatere definitivă a suprafeței căreia i se schimbă destinația. Primăria a solicitat punctul de vedere privind declararea pădurii Vedea ca pădure de agrement, cu păstrarea regimului silvic, fiind informată că  suprafața se supune regimului silvic.”

Și totuși… pădurea a devenit parc

Lucrurile nu au rămas așa, iar răspunsul Direcției Silvice n-a fost foarte important pentru consilierii locali care au considerat că pierderea unei păduri e o chestiune avantajoasă electoral, dacă ea va duce în cele din urmă la amenajarea unui parc uriaș în zona în care se fac cele mai multe nunți în Alexandria. Astfel, în iulie 2015 s-a organizat licitația aferentă lucrărilor de execuție a investiției în cadrul proiectului ”Amenajare peisagistică Parc Pădurea Vedea”, care presupunea “valorificarea superioară a parcului de pădure existent”.

Cum se poate valorifica superior o pădure e greu de spus, realist vorbind. Dar planurile cuprindeau cu totul alte intenții: înlocuirea mobilierului urban degradat, reabilitarea și extinderea instalației de iluminat public, reabilitarea terenurilor multisport, amenajarea spațiilor de joacă după categorii de vârstă, alimentare cu apă, amenajare zone destinate locurilor de picnic, pistă de biciclete, etc. Treptat, arborii au început să dispară din vechea pădure, care a devenit între timp un parc de toată frumusețea.

Pe stâlpi și în copaci s-au montat boxe din care răsună muzica furnizată de primărie, dar și mesaje de interes public. Desigur, pe termen lung, aceste tăieri vor avea efecte mai dramatice decât inundațiile pe care județul le-a înfruntat în anii precedenți. Vorbim nu doar despre stabilitatea pământului, ci și despre calitatea aerului pe care îl respirăm. Evident, primarul orașului Alexandria are propria explicație pentru tăierile de arbori din cartiere, parcuri și zone naturale, susținând pe pagina lui Facebook că “verdeața din zonele urbane nu produce oxigen”. Tocmai de aceea, nu înțelegem de ce a fost nevoie ca în primăvara acestui an oamenii din Alexandria să plătească, din taxele lor, suma de 126.000 lei pentru ca primăria să poată achiziționa 2000 de copaci.

În realitate, oricât de frumos ar fi parcul, nu trebuie să uităm niciodată că el a fost construit prin tăierea treptată a unei păduri. Una din care păsările au plecat, lăsând boxele să cânte în locul lor, iar arborii au dispărut, lăsând orașul mai sufocat decât a fost vreodată. Și asta se simte cu precădere vara, când mulți dintre oamenii locului nu mai știu unde să meargă pentru a respira în voie. Dar mai mult decât toate aceste considerente la un loc, nu trebuie să uităm niciodată că parcul care va fi probabil folosit ca argument în campania electorală a fost ridicat în condiții de ilegalitate de către niște oameni incapabili să gândească viitorul acestei zone pe termen lung. Iar amintirea pădurii nebune o să ne bântuie la un moment dat pe toți. Fie că am știut povestea și am închis ochii, fie că n-am știut, dar ne-am bucurat că locul arborilor a fost luat de bănci, iar al păsărilor de boxe…

4 Comments

  1. Nu sunt de acord cu abordarea articolului…
    Acolo nu era o pădure, era o ruină și o mizerie, in mijlocul unui oraș fără parcuri, spații de agrement, fără nimic…
    Și oricât aș fi eu de anti PSD, mă bucur de frumusețea singurului loc de agrement al orașului.
    Nu o să îi votez pentru asta, cum nu i-am votat niciodată, adică pentru un loc care trebuia făcut.
    Dar e frumos… Chiar e…
    Și în locul copacilor bătrâni tăiați, vor crește alții, chiar dacă noi nu vom mai fi aici când se va întâmpla.

  2. Si nu doar atat…..despre cum s-a transformat in drum proprietate personala a “slavitilor ” patroni de restaurante…..laudati de dvs., scrieti?

  3. Eu și o prietena, am postat ieri 2 comentarii la acest articol. Văd că nu apar ! Să vă fie rușine “deontologilor” ! Ăsta e libertatea de exprimare pe care o clamati….. Să fiți liberi în Teleorman, numai voi.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*