Interviu cu medicul Marian Burtea: “Dacă vezi într-o zi 20 de bolnavi la UPU, înseamnă că ai nevoie de 20 de echipamente. Noi primim unul la trei zile…”

în Dezvăluiri/Interviu/Sănătate

Trecem printr-o perioadă în care sistemul medical este grav încercat. Medici, de toate specialitățile, se confruntă cu o situație fără precedent și suferă, alături de pacienții lor, la propriu. Pentru că riscul de infectare cu noul tip de virus este mult mai ridicat în unitățile spitalicești. Pacienții cu diabet sunt și mai expuși. Ei riscă să dezvolte infecții puternice și să ajungă în situații critice. De aceea, responsabilitatea medicului diabetolog este și mai apăsătoare. Marian Augustin Burtea lucrează de 14 ani în Spitalul Județean de Urgență din Alexandria și s-a mai confruntat cu situații dificile în cariera sa, dar acum spune că s-a ajuns într-un punct care precede dezastrul. Cum se vede pandemia de COVID-19 prin ochii unui medic specialist, care sunt lipsurile și provocările sistemului medical aflați din interviul care urmează!

Reporter: Aș vrea, în primul rând, să știu care e situația în spitalul județean din Alexandria, unde vă și desfășurați activitatea?

Marian Burtea: Ca medic diabetolog în acest spital, n-aș putea să vă spun decât că suntem deficitari, ca toate spitalele din țară. În privința protecției, sunt probleme, ca peste tot. Aproape nulă. Ori  primim cu porția câte o bonetă două sau câte un botoșel, dar până acum două, trei săptămâni, majoritatea care și-a permis, medicii care au fost mai ageri și mai activi și-au cumpărat de pe site-uri online. Deci, ne-am procurat pe cont propriu. Pentru că, o dată ce intri în UPU și este acolo un suspect sau un pozitiv, când ai ieșit de la consult, trebuie să arunci tot ce ai pe tine: halatul, boneta, se dezinfectează ochelarii. Dar dacă vezi într-o zi 20 de bolnavi la UPU, înseamnă că ai nevoie de 20 de echipamente. Noi primim unul la trei zile…

R. Cum sunt pacienții dumneavoastră în această perioadă, având în vedere că ei sunt în categoria vulnerabilă raportat la noul virus?

M.B.: Pacienții cu diabet sunt foarte stresați, în primul rând pentru că ei intră în acea categorie cu risc de a face infecții mai frecvent sau de ajunge în situații critice, pentru că au imunitatea mai scăzută. Nu mai vorbim că dacă se asociază și vârsta, problemele sunt mai mari. Deci un pacient vârstnic cu diabet este foarte expus de a face orice infecție, nu mai vorbesc de această infecție ucigătoare. A doua problemă este că ei sunt foarte alarmați, pentru că nu au voie acum să vină la cabinet. De fapt, cabinetele sunt închise și, de acum trei săptămâni, împreună cu niște colegi de la București, am făcut o petiție online să nu se mai folosească cardul. Și se pare că până la urmă a fost de acord și Casa Națională de Sănătate să nu se mai folosească acest card. Automat, acum pacientul nu mai trebuie să vină la cabinet. De vreo săptămână, am început, ca pe lângă stresul psihologic care ne apasă pe toți din sistemul sanitar, să vorbesc cu ei să se programeze la telefon, pe Facebook, cum pot ei. E bine să ne programăm în luna în care trebuie să luăm rețeta. Pentru că  alaltăieri m-am pomenit cu 80 de cereri pe Facebook de la pacienți care trebuie să ridice rețeta în aprilie sau mai. Dacă trebuie să ia rețeta în mai, e bine să nu ne aglomereze, pentru că e un haos. Deci facem rețeta la cabinet și le-o trimitem pe mail, pe Facebook, pe Messenger. Problema e la cei vârstnici care nu au la dispoziție aceste metode de comunicare cu mine.

R. Aveți nevoie de sprijin în perioada prin care trecem?

M.B. Nu mai discutăm despre spital, că nu ne ajută nimeni. După cum știți, orașul nostru, chiar dacă este unul mai mic, avem destui oameni care își permit să ajute. Nu se poate să nu te ajute nimeni. Până la urmă, inclusiv mâncarea pe care o cumpărăm de la ei, de la oamenii ăștia care fac catering, dar chiar nu pot aduce și ei 10, 20 de mănuși la spital pentru asistente și medici? Legat de pacienții cu diabet, este problemă că ei au impresia că gata, se închide țara. Să încercăm să fim calmi. În ce-i privește pe pacienții mei, care sunt vreo 4000, îi rezolv cu condiția să nu ne aglomerăm. Adică, cu maxim o săptămână înainte de a termina tratamentul, dăm mesaj, se programează, facem o scurtă consultație prin telefon dacă sunt problemele și facem rețeta, pe care le-o trimitem prin mijloace electronice.

R. La nivelul județului Teleorman, câți oameni cu diabet sunt?

M.B. Înregistrați la nivel de județ sunt în jur de 22.000. Pe lângă cei înregistrați, mai sunt cel puțin o mie sau două care își cumpără tratamentul din oraș, fără să mai treacă pe la medic. Din cei 20.000, problema e la vârstnici și la copiii cu diabet de tip 1. La cei cu insulină, trebuie neapărat să nu omită să-și facă insulina. Obligatoriu, trebuie făcute rețete.

R. Cum vedeți evoluția acestei pandemii în România?

M.B. Dezastruoasă… Pentru că la noi, deocamdată, n-a început nimic. În județul Teleorman, de exemplu, am avut doar două cazuri pozitive, n-avem niciun deces. Din punctul de vedere al medicilor, este destul de târziu. Ar fi trebuit ca toată lumea care a avenit din străinătate să se izoleze. N-a spus nimeni să se blocheze granițele, dar ei ar fi trebuit să facă asta. Și ar fi fost important ca ei să nu mintă. Nu vedeți? Colonel de armată, profesor din academie, este ceva de groază! Eu aș propune pușcăria, indiferent că e cadru medical, profesor, judecător. Colonel de armată, să-ți bați tu joc de un județ întreg, ați văzut ce este la Suceava.

R. O să facă față sistemul medical din județul Teleorman la criza aceasta?

M.B. Acum, în principiu, chiar dacă Teleorman e văzut de câțiva ani cu ochi răi, să știți că la Spitalul Județean din Alexandria, suntem 90% din medici veniți de la București și Timișoara. Adică avem și noi ceva în cap. Problema este că trebuie să ne protejăm, că medicamente se găsesc. Managerul spitalului se agită. El se agită și pentru materiale, dar dacă nu ai de unde să le iei, că s-a trezit lumea târziu. Și atunci se vor infecta cadrele medicale, pentru că, o dată ce a ajuns un bolnav în UPU, n-ai de unde să știi că minte sau nu. Dacă e suspiciune, n-ai cum să-i faci testul imediat, trebuie să te ocupi de el, că asta spune Hippocrate, stai lângă el, inspiri și automat toată tura e în pericol de a lua boala. Fiecare din tură merge acasă, la familie, cei din  familie mai merg pe la muncă și uite așa se ajunge la Italia și Spania. În momentul în care ai 20.000 de teste la 40 de județe, nu se poate face mai nimic…

Jurnalist de investigație și autor. Co-fondator al publicației Liber în Teleorman, corespondent Europa FM, colaborator al mai multor site-uri de știri. Absolventă a programului pentru jurnaliști de investigație “Edward R. Murrow”, finanțat de guvernul SUA. Specializare în Fact-Checking la Poynter Institute, Florida. Autoarea a cinci cărți de beletristică, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind romanul Cei Care Nu Mint.

2 Comments

  1. UITASEM CE SPUNEAM ACU 5 LUNI, S A CAM ADEVERIT IN TOTALITATE, CU DIFERENTA CA ACUM AVEM ECHIPAMNETE DIN BELSUG CU AJUTORUL CONDUCERII SJUA-MANAGER SI SPRIJINUL CJ TR-PRESEDINTE, IN REST , CU MICI EXCEPTII-MICI INVESTITORI, SITUATIA A RAMAS LA FEL, IN PLUS MUNCIM PE RUPTE, PACIENTI FOARTE MULTI COVIZI SUSPECTI CHIAR SI POZITIVI IN DINAMICA DAR MAJORITATEA NONCOVIZI, CA IN PERIOADA PREPANDEMIE, SI LUMEA IN CONTINUARE CREDE CA STAM DEGEAB, CA REFUZAM PACIENTII, NU I CHIAR ASA.
    IAR IN CEEA CE PRIVESTE PACIENTII CU DIABET, SUNTEM PRINTRE PRIMII DIN TARA CARE LUCRAM ONLINE, RETETE, SCRISORI, CONSULTATII, SPER SA REZISTAM SI SA NE MENTINEM IN VARF, DEOARECE AVEM CEL MAI IC NUMAR DE INFECTATI IN RANDUL CADRELOR MEDICALE, SI NUMAR MIC DE POZITIVI, IN JUR DE 250, IAR DECESE SUB 5 IN JUDET, MAJORITATEA S AU PIERDUT IN SPITALELE DIN CAPITALA. MAI MULTA IMPLICARE CEREM COLEGILOR DE LA SPITALUL COVID SUPORT CARITAS SI SECTIEI DE INFECTIOASE CE TINE DE SJUA, INTRUCAT EI AR TREBUIE SA ASIGURE SUSPECTII DE COVID DIN JUDET.
    REVENIM LA TOAMNA CAND PROBABIL VA FI MULT MAI RAU CA IN MARTIE.

  2. IN PLUS DETERMINAM TESTARE RT PCR IN 2 LOCURI, AM AVUT SI TESTE RAPIDE LA SJUA, AVEM ECHIPAMENTE, RESPECTAM PROTOCOALELE SI PROCEDURILE, DREP URMARE AM AVUT DOAR 2 CADRE MEDICALE SUPERIOR SI MEDIU, IN REST MUNCIM, CU ATENTIE, PROTEJANDU-NE, CE ESTE SUSPECT INTERNAM IN COMPARTIMENTUL CIVID DIN CADRUL SJUA, PINA LA REZULTATUL PCR, APII DACA E POZITIV MERGE LA CARITAS SAU LA BUCURESTI IAR DACA E NEGATIV MERGE PE SECTIA RESPECTIVA, UNDE IARASI AVEM SLOANE IZOLATE, UNDE ESTE SINGUR IN SALON PACIENTUL, IAR CADRELE MEDICALE INTRA ECHIPATE CORESPUNZATOR.
    MAI AVEM PUTIN DE LUCRU LA COLABORAREA CU COLEGII DE LA CARITAS SI TBC ROSIORI, UNDE IN AFARA MANAGERULUI CARITAS ESTE CAM GREU SA COLABORAM , EI NEAVAND COMPARTIMENT DE ATI-MEDIC, ECHIPAMENT ATI, VENTILATOARE SUFUCIENTE, SUNT NEVOITI SA NE TRIMITA NOUA LA SJUA PACIENTII CRITICI DESI SUNT NETESTATI FARA REZULTAT SAU CHIAR POZITIVI, CARE ESTE O MARE PROBLEMA PENTRU NOI SI PENTRU ERESTUL SJUA.
    ACELASI LUCRU ESTE VALABIL SI PENTRU SBI- COMPARTIMENTUL INFECTIOASE, UNDE NU ESTE LINIE DE GARDA, DECI SUSPECTII SAU FEBRILII RAMAN TOT LA SJUA.
    IN REST TOATE LA FEL, PACIENTI MULTI, ACCIDENTE, CONFLICTE, FIIND UN JUDET DOTAT CU TOATE CATEGORIILE SOCIALE.FACETI O VIZITA LA COMPARTIMENTUL COVID SUSPECTI PARTER SAU O SECTIE OARECARE, LA ETAJ 4, UNDE AVEM ZONA ROSIE, SALON SIUSPECTI, SALON FEBRILI, SALON ATI CU MONITOARE, PLUS TOATA ECHIPA INSTRUITA SI ECHIPATA CONFORM PROTOCOALELELOR IN VIGOARE.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*