Carmen Dumitrescu
În Teleorman totul e posibil. E posibil să îți iei în chirie o insulă, e posibil să furi balast și să faci drumuri cu el, e posibil să faci un kilometru de câți metri îți poftește inima și la fel de posibil e să îți iei în nume personal vreo baltă publică, dacă te înțelegi bine cu primarul. De data aceasta ne vom referi la această din urmă posibilitate, protagonistul fiind nu Dragnea, așa cum ne-am obișnuit, ci adversarul lui politic și personal, Teodor Nițulescu, care a beneficiat și el de partea lui de putere în vremuri deja apuse. Totuși, ca orice om care știe să-și calculeze evoluția economică, s-a ales și el cu ceva din perioada lui de glorie.
În luna noiembrie a anului 2015, la Prefectura Teleorman era trimisă o sesizare semnată de un locuitor al satului Beuca, sesizare prin care se aduceau la cunoștința instituției mai multe aspecte de o gravitate greu de calificat. Petentul susține următoarele: „Primăria Comunei Beuca, prin primarul acesteia, Grigore Aurelian, îi dă drept cadou heleșteul satului Beuca (fiind piscicol cu o suprafață apreciabilă de luciu apă cu o suprafață agricolă aferentă, pajiște naturală permanentă, islaz, fond de vânătoare) fostului prefect Teodor Nițulescu, heleșteul fiind un bun câștigat al cetățenilor comunei Beuca încă de la înființare. Actele de înstrăinare sau de atribuire fără o bază legală sunt secrete.”
La Primăria Beuca au ajuns, de-a lungul vremii, mai multe cereri în baza legilor care garantează accesul la infomațiile de interes public pe această temă, însă primarul Grigore Aurelian nu a binevoit să răspundă, considerând probabil că poate face în comuna lui orice cadou dorește prietenilor apropiați, inclusiv islazul comunal sau balta satului. Mai mult, se pare că pe lângă heleșteul satului, obținut în dar, au început să apară construcții fără niciun fel de autorizație, parte a fermei zootehnice a familiei Nițulescu. Construcția din extravilanul localității nu ar avea, potrivit surselor noastre, niciun fel de autorizație de construire.
Tot în comuna Beuca există și o Asociație a Crescătorilor de Animale. Cercetările efectuate de autoritățile cu atribuții de control au relevat faptul că aceasta ar fi, de fapt, o asociație fictivă, cu membri (crescători individuali de animale) care în majoritatea lor nu își amintesc să fi semnat vreo cerere de înscriere. Seamănă cumva speța aceasta cu alta? Să zicem una referitoare la o asociere a proprietarilor de terenuri care cuprindeau fonduri de vânătoare, pentru punerea acestora la dispoziția vreunui baron local? Cu siguranță, cine cunoaște șmecheria Turris, instrumentată de Dragnea pentru preluarea celor mai bune fonduri de vânătoare din județ, ar putea face ușor o paralelă la nivel procedural. Căci rețeta e aceeași și pentru unii, și pentru alții. Membrii acestei asociații fictive nu au primit niciodată sume de bani, nu au participat la vreo ședință a asociației, care nu are sediu și nici consiliu director. În plângerea formulată la Prefectura Teleorman sunt semnalate următoarele aspecte relevante: „Președintele asociației, Cârjan Emil, fără pregătire profesională în domeniul agricol, depune Declarația pe propria răspundere privind obligația de a distribui sumele către membrii ACA Beuca conform explicațiilor din raportul domnului director executiv al APIA Teleorman, Eugen Mihai Coman, către directorul general al APIA București, prin adresa cu numărul 4840/01.09.2015. Primarul comunei Beuca nu a respectat și nu respectă dreptul la proprietate prevăzut în Constituția României referitor la terenurile agricole cu titluri de proprietate, terenuri pe care le stăpânesc ilegal, de pe care obțin profituri ilegale.”
Consiliul Județean Teleorman s-a sesizat cu privire la toate acestea și chiar a intenționat să amendeze familia Nițulescu pentru cele întâmplate, dar, în mod foarte convenabil, asupra poveștii a intervenit… prescripția. Așa că Nițulescu Mariana, pe numele căreia figurează ferma zootehnică a familiei Nițulescu de la Beuca a contestat în instanță amenda propusă de Consiliul Județean Teleorman, născându-se astfel dosarul cu numărul 1626/292/2015, pus sub lupa Judecătoriei Roșiorii de Vede. Ei bine, pe data de 20 ianuarie 2016 instanța a admis excepția prescripției în acest caz și a anulat amenda, care era, în esență, un mizilic pentru puternica familie Nițulescu. Iar darul a rămas neștirbit. Că așa e în Teleorman….