Teoretic, după căderea lui Dragnea, în Teleorman ar fi trebuit să se poată respira corect. Și pentru câteva zile, asta chiar s-a întâmplat. O gură de oxigen meritată de mulți, pe care și mai mulți o așteptau cuminți, stând deoparte, ar fi putut alimenta spiritul căzut al opoziției teleormănene, care, cu forțe proaspete și cu o credință justificată că tot răul trece până la urmă, a avut timpul ei să se refacă. Valul era înalt și posibilitatea ca niște oameni de bună credință din partidele de opoziție ale județului să se urce pe el era cât se poate de tangibilă. În realitate, valul simpatiei aproape că s-a pierdut printre valurile de corupție și nimeni n-a avut capacitatea de a-l simți și de a striga de acolo că Teleormanul se poate reconstrui. Practic, după căderea lui Dragnea, în Teleorman nu s-a schimbat nimic…
Vestea încarcerării celui supranumit „Dumnezeul județului” i-a prins pe pesediștii locali cu frica în vene și capul în mâini. Pur și simplu, nu-și puteau reveni. Câteva zile, doliul a domnit în toate instituțiile județului, iar cei care intraseră în panică începeau să se uite în dreapta și în stânga, după alternative. Acela era un moment bun pentru mica opoziție teleormăneană, compusă din USR, PLUS și o parte a PNL-ului să se ridice pe forța momentului și să dea un semnal. Fie de unitate, fie de consolidare. Dar asta nu s-a întâmplat. Frenezia a trecut repede și oamenii opoziției și-au dat seama că e mai comod să rămână în continuare liniștiți, savurând eșecul pesediștilor. Pe care n-avem nicio îndoială că-i disprețuiesc. Sau nu?
Niște alegeri interne pe la PLUS au mai răscolit un pic atmosfera plictisită din opoziție, iar USR a rămas într-o perpetuă stare de nemișcare, analizând parcă jocurile. Deși nu era acela momentul pentru analize. După încarcerarea lui Dragnea, zeci de pesediști au întors armele. Singurii loiali ai fostului lider pesedist s-au dovedit a fi puțini. Practic, vorbim despre cei trei teleormăneni care s-au dus la Rahova să ceară eliberarea infractorului. Restul pesediștilor n-au avut alt interes decât de a se înfrupta mai departe din hrana pe care Dragnea o furase pentru ei sau de a se reconstrui cât mai repede, sub o nouă tutelă. Momentan, înlocuitorul lui Dragnea în Teleorman pare a fi Victor Drăgușin, primar la Alexandria și secund ales sub presiune al formațiunii politice.
PLUS, deși foarte activ în campania de la europarlamentare și promițător din punctul de vedere al resursei umane racolate, s-a liniștit repede. Acțiuni puține, poziții ale liderilor aproape inexistente, consolidare relativă, dacă luăm în calcul alegerile interne. Dar alegerile interne nu sunt suficiente pentru a schimba lucrurile. USR, activ și el în campanii, demonstrează că în restul timpului preferă să se bucure de liniște. Nu conferințe de presă, nu membri noi anunțați public, nu acțiuni de anvergură, cu caracter social sau umanitar. Practic nimic. Deși așteptările de la PLUS și USR Teleorman erau uriașe. Pe fondul simpatiei naționale, care a urcat USR-PLUS-ul în topul 3 al partidelor politice, cei din Teleorman ar fi trebuit să dea un exemplu și să arate că ei n-au reușit să se miște până acum din vina infractorului care a sugrumat județul. Și că în lipsa lui… ei luptă! Ei bine, n-a fost așa. PNL Teleorman, partid cu scor bun în alegerile europarlamentare, a intrat și el în vacanță după marea încarcerare. Nimeni n-a mai zis nimic despre construcție, despre dorința de a se rupe de imaginea USL-ului, care i-a făcut pe mulți să catalogheze partidul lui Brătianu ca fiind un „PSD mai mic”. Cumva, din prima zi a detenției lui Dragnea, opoziția teleormăneană n-a făcut altceva decât să piardă timp. Un timp prețios, în care lucrurile se puteau forța într-un sens al normalității și echilibrului. Un timp prețios pe care, însă, tot PSD-ul județean l-a exploatat. Ei au luat hrana rămasă de la Dragnea, au cântărit-o, au împărțit-o și au început să se stabilizeze. Și, fără controlul unui lider de care se tem, pesediștii au devenit mai răi, mai agresivi și mai dornici să depășească momentul de criză.
O opoziție plecată în vacanță fix când era momentul să muncească nu face altceva decât să-i ajute pe cei din PSD să se reechilibreze. Și, din toate lucrurile greșite pe care opoziția le-a făcut în toți acești ani, pierderea acestui timp care ar fi putut fi prețios este, de departe, dovada supremă că extrem de puțini teleormăneni afiliați politic înțeleg cu adevărat pericolul uriaș care pândește de după colț. Și, din păcate, tot puțini sunt și oamenii opoziției teleormănene care înțeleg că politica nu se face numai în campania electorală.
Și astfel s-a pierdut timp. Nu orice fel de timp. Ci timpul cel bun al opoziției, care ar fi putut trezi județul din somnul lui comunist. Din păcate, odată trecut, valul cel înalt nu se va mai întoarce niciodată la fel de puternic ca acum. În schimb, pesediștii au toate instrumentele necesare pentru a face noi valuri, destul de înalte, încât acela din mai-iulie să fie uitat cât mai repede de populația care nu cere decât pâine și circ… Și la Alexandria încep concertele…
