Povestea răzbunării primarului Alexandriei, Victor Drăgușin, pe un candidat la consiliul local care și-a dorit să monteze în campanie pe terenul lui un banner electoral începe să capete valențe noi. Nu de alta, dar Gabriel Bulumac a decis, iată, să vorbească și să povestească ce e cu adevărat interesant, și anume culisele scandalului. Vă amintim că, drept răzbunare politică, primarul Alexandriei a dispus montarea, fără autorizație, a unui banner la câțiva centimetri de proprietatea privată a liberalului, blocându-i acestuia accesul în propria curte. De altfel, Primăria a fost amendată de Inspectoratul de Stat în Construcții pentru gestul pueril al primarului și, mai nou, Direcția Silvică a constatat că ridicarea acelui banner pe terenul forestier este infracțiune. Dar și mai interesant este, din punctul nostru de vedere, că totul a început în urma unei amenințări telefonice a primarului Victor Drăgușin. Candidatul PNL la Consiliul Local Alexandria, Gabriel Bulumac, ne-a povestit, în exclusivitate, culisele scandalului.
Gabriel Bulumac: Cred că săptămâna trecută m-a sunat Victor Drăgușin. Era dimineață, abia ajunsesem la serviciu și m-am mirat. I-am răspuns. Așa că m-a întrebat dacă eu am dat voie să se monteze banner electoral acolo. L-am întrebat la ce se referă și mi-a zis: „La pădure. Ai un teren acolo. Tu ai permis să se monteze banner la pădure?”
Reporter: Era vorba de un banner electoral?
G.B.: Era un banner cu PNL, un banner mai mare cu Vera Mitran. El mi-a spus că a doua zi aveau o conferință națională a PSD-ului și una județeană, prin care se participa online la cea națională. Supărarea lui era de ce să aibă Vera un banner acolo, pe proprietatea mea. I-am spus că îmi pare rău, dar sunt membru al unui partid politic, că nu e prima oară când ajut partidul și că niciodată nu m-am dat înapoi din a ajuta partidul. Apoi a început să vorbească urât și tot îmi spunea că ar trebui să îmi fie rușine. N-am intrat în zona asta.
R. Dar de ce trebuia să îți fie rușine?
G.B. N-am înțeles de ce, dar, în esență, pentru că vrem noi să-i facem rău. I-am și zis: „Domnule, cred că trăiți într-un univers al conspirațiilor, eu sunt la București zi de zi, nici nu știu că existați în viața mea reală!” Și, în al doilea rând, e campanie electorală și în campania electorală se fac afișări electorale. Oamenii sunt asumați. O ținea cu „Îmi faceți rău, că eu ție ți-am făcut rău?” Și i-am zis: „Domnule, oprește-te, e decizia mea, acolo e terenul meu și am decis să pun acolo acel banner electoral!” La care răspunsul a fost: „O să vezi ce-o să pățești!”
R. A zis exact asta: „O să vezi ce-o să pățești!”?
G.B. Da! Mai mult decât atât. Am avut un schimb de mesaje. Imediat după ce am avut discuția telefonică a trimis Poliția Comunitară acolo și i-a intimidat pe cei care veniseră să monteze bannerul. I-a speriat și oamenii au plecat. Seara, am instalat un banner mai mic. A doua zi de dimineață, au montat ei un banner mai mare, care să îl mascheze pe al meu, deși asta e ilegal. În campania electorală nu poți să maschezi bannerul unui candidat cu un banner al tău mai mare. Deci a pus un banner gigantic cu PSD-ul, blocându-i pe cel din curtea mea. După asta, a montat bannerul acela uriaș care atenționează asupra curățeniei din pădure, lângă gardul meu, la câțiva centrimetri. Fără autorizație, fără nimic. Mie nu-mi vine să cred!
