Monica Vasilescu
Traiul la țară nu-ți oferă certitudinea unui om cu valori precise și decența unei vieți boeme. Chiar dacă ai fugărit coțofana, iar asta îți dă satisfacția unei copilării avantajoase din multe puncte de vedere, trăiești în prezent o emancipare confuză, iar asta poate fi legată doar de faptul că ai avut tot timpul carențe în evoluție.
Știm cu toții, la țară, nivelul de educație este foarte scăzut. Oricum, nu ai înțeles mare lucru despre lumea în care trăiești și despre cât de importantă ar fi fost educația pentru tine și pentru viitorul tău. Cu tupeul borfașului needucat, fără prea multe îngrădiri sociale, ai mers înainte și te-ai format ca om pe fondul unui regres urban dinamic. Nu ne așteptăm să înțelegi fenomenul, pentru că nu ai fost niciodată țăranul tipic, de la sat, ci îmbogățitul primitiv ajuns, cu bani, la oraș.
Dacă tot ai nimerit în vârf, ai putea să faci eforturi să te comporți asemenea celor care au conștientizat că a citi o carte dincolo de copertă este ca și cum ai fi deschis o fereastră între mulți pereți. Și nici nu ne așteptăm să vezi utilitatea banilor dincolo de valoare. Adică, măcar de acolo să afli că a existat un Nicolae Iorga, un Enescu, Grigorescu sau Vlaicu. Deși, Eminescu, probabil, nu ți-a scăpat, fiindcă rulezi des bancnote de 500. E târziu pentru sfaturi. Sunt inutile în cazul tău. Pentru tine, dragă înavuțit nemeritat, să fii țăran este o stare de spirit, dar și una socială. Felicitări ! Ai ajuns bogatul satului, dar prostul orașului.