Liviu Dragnea a fost chemat astăzi, la DNA, pentru a i se comunica ordonanța de menținere a sechestrului judiciar în dosarul Tel Drum. Au fost îmbrânceli între susținătorii și contestatarii lui Dragnea în fața sediului DNA, fiind necesară intervenția forțelor de ordine. Susținători ai lui Dragnea au aruncat cu ouă și cu lapte în jurnaliștii prezenți, dar și spre contestatarii fostului lider al PSD.
„Am venit să-mi înmâneze prelungirea sechestrului”, a spus Dragnea, fără a face alte comentarii.
„Cu atâtea sechestre, mai aveţi din ce să trăiţi?”, l-a întrebat un reporter pe fostul lider PSD.
,,Da, sigur, din salariu”, a răspuns Dragnea.
Liviu Dragnea este urmărit penal în dosarul Tel Drum. DNA a anunțat în noiembrie 2017 că a început urmărirea penală împotriva lui Dragnea și a șefilor de la Tel Drum pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privința acordării de contracte pentru reabilitarea de drumuri județene cu fonduri europene. DNA preciza că dosarul s-a constituit în urma unei sesizări a OLAF.
127,5 milioane de lei este sechestrul pus inclusiv pe bunuri de procurorii DNA. E vorba de un sechestru pe imobile, terenuri, două autoturisme și pe conturile lui Liviu Dragnea.
Procurorii spun că TelDrum, controlată prin interpuşi de Liviu Dragnea, ar fi beneficiat ilegal de numeroase contracte din bani publici şi europeni. 30 de milioane de lei şi 20 de milioane de euro ar fi prejudiciul produs statutului român şi Uniunii Europene.
Din comunicatul DNA cu privire la punerea sub acuzare a lui Liviu Dragnea rezultă că anchetatorii reţin o activitate infracţională a grupului care ar fi durat 16 ani. „Inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, ar fi iniţiat un grup infracţional organizat din care ar fi făcut parte funcţionari din administraţia locală şi persoane din mediul de afaceri. Grupul ar fi acţionat în perioada 2001-2017 în scopul de a obţine, în mod fraudulos, sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”, arată DNA în comunicat.
