Dosarul BELINA, aproape de sentință: Judecătorul a respins cererea de a merge pe insula de la Seaca

în Actualitate/Actualitatea politică/Justitie

Dosarul Belina este aproape de final. La termenul de astăzi de la Tribunalul București a fost audiat ultimul martor, urmând ca instanța să audieze încă doi inculpați, iar după epuizarea acestui moment procesual se va ajunge la prezentarea pledoariilor finale. La termenul viitor, va da declarații inculpata Sevil Shhaideh, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, acuzată de abuz în serviciu pentru Liviu Dragnea, cel care nu are nicio calitate în dosar.

Marți, a fost audiat, prin videoconferință, martorul Moraru Ion, secretar general al Guvernului la vremea respectivă.

Întrebare Flavia Teodosiu (avocat Sevil Shhaideh): pe spatele hg există două ștampile aplicate de psg, din 26.11.2013 și 27.11.2013. Puteți să ne explicați ce însemna acel nr. de psg?

Moraru: O să fiu sintetic. Pentru mine, aceasta hotărâre nu are niciun fel de semnificație. Mi-au trecut prin mâna sute de acte normative. Eu sunt pensionar de 7 ani și m-am retras din viața publică. Eu am auzit de această insulă acum câțiva ani, când se vorbea la televizor. Noi nu răspundem de conținutul hotărârilor. Drepturile de proprietate ale statului asupra unor imobile erau cu preponderență serii cadastrale fără relevanță pentru noi. Legat de ștampile, cred că înseamnă pregătirea ședințelor de guvern. Fac mențiunea că toate referirile mele au în vedere reglementari în vigoare la acea dată. Exista o regulă generală, în sensul că o instituție care putea să inițieze un act normativ trimitea propunerea însoțită de toată documentația la secretariatul general al Guvernului. Colegii mei se uitau să vadă dacă respectă reglementările și propuneau să intre pe ordinea de zi. O altă modalitate dădea posibilitatea să se facă aceste propuneri în cadrul ședinței de guvern. Cu o zi înainte se desfășurau aceste ședințe pregătitoare. Ele au apărut în timpul guvernării Năstase și au fost generate de faptul că ședințele durau până la 14 ore. Și atunci s-a pus problema să se organizeze ședințe după modelul franțuzesc, care erau conduse de secretarul general al Guvernului, la care participau de regula secretarii generali ai ministerelor sau secretarii de stat. Se discutau chestiuni strict tehnice. În situația în care se constata că propunerile transmise de ministere întrunesc condițiile legale, se făcea o ordine de zi pentru ședința de guvern care urma. Niciun act normativ nu putea intra pe ordinea de zi fără să fie văzut de prim-ministru. A treia modalitate, în cadrul ședinței de guvern, miniștrii puteau să propună direct în ședința de guvern.

Flavia Teodosiu: ce reprezintă acele ștampile?

Moraru: Eu nu știu care este modalitatea prin care au fost depuse aceste acte normative.

Flavia Teodosiu: în ședința de Guvern condusă de Victor Ponta regăsim: toate avizele, aprobat, cu observații. Erau aprobate în ședința astfel de proiecte?

Moraru: de regulă, nu sufereau modificări. Doar dacă apărea ceva. E o chestiune generală, nu știu ce a fost în acest caz. Actele normative nu se supun aprobării miniștrilor. La sfârșitul discuțiilor asupra fiecărui act normativ, primul ministru rostește o formulă sacralitară: zice s-a aprobat cu următoarele amendamente sau s-a respins.

Flavia Teodosiu: când se intocmea foaia galbenă și de către cine?

Moraru: Era întocmită de departamentul juridic și era semnată de către primul ministru și de către miniștri care aveau legătură și se trimitea la Monitorul Oficial. La MO există o direcție extrem de puternică care mai vede o dată actul normativ fără să aibă acces la stenogramele ședinței de guvern.

Flavia Teodosiu: având în vedere ca hg 943 a fost aprobata așa cum a fost, considerați că au fost respectate toate condițiile?

Moraru: nu am cunoștințe ca vreun act normativ trimis la MO să încalce prevederile legale.

Avocat Adrian Gâdea, cercetarea presupune un drum până la Belina, și pun la dispoziție mijloc de transport pentru dumneavoastră, procuror și grefier. Sunt convins că veți avea o revelație asupra întregii povești. Comparația e cam ca atunci când de visat visăm la un Mercedes, dar ne trezim vedem că e un Tico. Am să încep de la un lucru de necontestat: malul Dunării este într-o permanentă mișcare. În acest dosar, nimeni nu s-a dus să vadă ce e acolo. Consider că e absolut necesar să vedeți ce este acolo. Veți vedea dacă brațul Pavel mai este brațul Pavel. Veți vedea care e realitatea edificiilor de acolo. Vă rog încuviințarea aceastei cercetări la fața locului.

Procuror: apreciez că proba ar trebui să fie respinsă, nu este relevantă.

Flavia Teodosiu: și eu apreciez că o asemenea cercetare ar conduce la aflarea adevărului. Am avut martori care au declarat aspecte contradictorii, apreciez că ar conduce la o soluție corectă.

Judecătorul Bogdan Alexandru Dari: Se respinge.

Inculpata Ionela Stoian: La data faptelor, eram director la direcția juridică, dar exercitam temporar funcția. Din cauza trecerii timpului e posibil să nu îmi amintesc toate detaliile. În decembrie 2012 a fost acea reorganizare a ministerelor, iar fostul MAI a fost preluat. La ministerul nou înființat a fost numit dl Dragnea ministru și dna Shhaideh secretar de stat. Direcția juridică era în subordinea dl Marian Niculescu, iar dumnealui era singura persoană pe care o cunoșteam deoarece colaborasem anterior cu acesta. Nu am avut nicio legătură cu doamna Shhaideh și cu domnul Dragnea. Ca șef serviciu avizare, avizam tot ceea ce însemna contracte pe fonduri europene și publice, asiguram ajutor juridic pentru obținerea fondurilor europene și eram și eram punctul de contact cu SGG pe parte de adoptare acte normative. Adresa de mail a directorului era ca și adresă de contact pentru a fi transmise toate ducumentele în relația cu SGG. La începutul anului 2013 a avut loc o reorganizare în MDRAP, rămânând secția de contencios și am rămas să mă ocup în calitate de șef serviciu de partea de avizare acte normative. A fost un volum exagerat de documente la începutul lui 2013 care veneau de la autoritățile publice locale. În felul acesta am hotărât să împart pe regiuni, că nu puteam identifica la cine este lucrarea. Așa a primit doamna Luminița Ghiță regiunea sud Muntenia care includea și Teleorman. Menționez că doamna Ghiță a fost șef serviciu al direcției care se ocupa cu proiectele.

La ședințele de guvern participam eu, doamna Sevil Shhaideh. Cu privire la actul normativ 843, am văzut în dosar că a existat o corespondență în luna iulie 2013, cu doamna Luminița, de care eu nu îmi amintesc, privind inițierea unui proiect privind transferul celor două proprietăți. Aveam discuții consultative. Comunicam prin mijloace rapide (mail), nu era interzis. Procedura din iulie 2013, transmisă MMSC, probabil că se dorea a se cere un acord inițial. Procedura nu este oficială, dar nici excepțională. Probabil, dintr-un exces de zel, să se asigure că totul este în regulă, l-a trimis și co-inițiatorului. În septembrie a fost înregistrat oficial proiectul. Cu siguranță nu am întocmit eu referatul. Acesta a fost înregistrat la MF și MJ de doamna Luminița, instituțiile fiind în aceeași clădire și aveam acces pe la etajul 1. Exista șofer desemnat care se ocupa cu trimiterea proiectelor. Eu am constatat că ceea ce e în inventar nu corespunde cu ceea ce este în cartea funciară, erau diferențe, însă MDRAP nu intervenea, așteptăm opinia MF și MJ. Au venit răspunsurile și am observat ca vizează aspecte de fond și din acel moment l-am desemnat pe domnul Carlin Bălan sa se ocupe pentru că necesita o aprofundare și nu aveam timp. Am avut o discuție cu domnul Bănescu, în care i-am spus că ar fi bine sa restituim proiectul către MDRAP, deoarece MJ a spus că trebuie adoptat prin lege. Mi s-a părut ciudat. Știu sigur ca am făcut un proiect de lege u același obiect, I-am prezentat doamnei Shhaideh, însă nu pot preciza dacă înainte sau după întâlnirea de la MJ. Doamna Shhaideh nu a avut nicio problema cu proiectul. A avut loc o întâlnire informală la MJ cu privire la acest proiect, era important să lămurim observațiile. Am fost eu, doamna Luminița Ghiță și Cătălin Bălan, care preluase dosarul și doamna Shhaideh. Au fost discuții legate de felul lacului. Ar fi fost bazin hidrografic. Cei de la MJ au constatat că bunul face parte din categoria bunuri hidrografice și era în proprietatea exclusivă a statului. A fost o discuție legată de acest cuvânt „exclusiv”. Cei de la MJ au acceptat că nu se știe exact natura și regimul juridic al bunurilor. Nu a fost discuția de albie minoră a Dunării absolut niciodată. Cu observațiile de la MJ și MF, am spus că ne trebuie actualizarea datelor. Și doi să încercăm elaborarea unui proiect de lege sau o inițiativa legislativă. A făcut o adresă pentru actualizarea datelor dl Bălan la Apele Române. Am semnat. Eu nu mă pricep la codurile de clasificare. Domnul Bălan s-a ocupat doar de două acte normative, acesta și încă unul care nu a mai fost promovat. Era specialist. Scopul nostru era de actualizare și de clasificare. Anar nu a comunicat niciodată că acolo este o albie minoră, un bazin hidrografic. Am primit proiectul semnat. Între timp, au venit observații de la Ministerul Mediului. Atunci ne-am aplecat asupra observațiilor pentru a face un proiect hg. MJ răspunde pentru legalitate și constituționalitate. Nu eram în posesia contractelor. De Teldrum am aflat din presă. La ședința la care a fost aprobat proiectul 943 a participat domnul Dragnea, doamna Shhaideh aducea bomboane.

Termen: 16 noiembrie, ora 13.00. Audiere Sevil Shhaideh. Și 14 decembrie, ora 11.00.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*