Doamna Nela, nu mai insistați… că ne speriați!

Carmen Dumitrescu
Noi știm, doamna Nela, că nu v-a fost ușor… Nu e ușor pentru nicio femeie care vrea să urce treptele politicii altfel decât în genunchi. Dar ați avut șansa să ajungeți acolo unde v-ați propus, fără a deranja pe nimeni, în mod special. Și pe bună dreptate! Știați să dați un “bună ziua!” prietenos celor care vă tăiau calea, știați să vă îmbrăcați adecvat funcției și stăpâneați impecabil arta de a nu vorbi atunci când nu știați prea bine sau deloc subiectul. Nimeni n-a bănuit că veți pune singură cruce imaginii publice decente pe care o aveați. De bunăvoie și nesilită de nimeni. Printr-un banal cont de Facebook!
Doamna Nela, atunci când v-am văzut fotografiile postate benevol pe contul personal, prima reacție a fost una de amuzament. Se poate întâmpla ca unii oameni să fie non-conformiști în adevăratul sens al termenului și să nu dea doi bani pe părerea altora. De aceea, nu se sfiesc din a publica pe rețelele de socializare fotografii de la petreceri, fotografii în stare de ebrietate, fotografii în semi-nud sau fotografii realizate prin copacii județului. În consecință, nici atunci nu v-am judecat. Credința noastră era aceea că într-o lume a barierelor și limitărilor e foarte bine ca o femeie să aibă curajul să se manifeste liber și non-conformist, ignorând comentariile și presupunerile frustraților care nu-și găsesc locul în lume.
Dar ce ați început să scrieți, doamna Nela? Noi v-am atras atenția o dată… A doua oară ni s-a părut amuzant și am continuat să vă corectăm, chiar dacă știam că de aici se va naște o mare supărare. A urmat și o a treia ocazie, moment în care v-am sfătuit în mod cât se poate de sincer și dezinteresat să vă închideți contul acela de Facebook sau să vă rezumați la a posta fotografii, fără a mai scrie opinii personale într-o limbă cunoscută numai de dumneavoastră. N-ați înțeles nimic! Doamna Nela, criticile sunt făcute ca să îndrepte oamenii. Dar cu părere de rău, trebuie să vă aducem la cunoștință că dacă oamenii se mai îndreaptă și după 40 de ani, scrisul nu se mai poate îndrepta. Așa că renunțați la a mai scrie! Ce înseamnă, doamna Nela, “copii nostri castigatori,felicitari”? Enumerați ceva și ați uitat virgulele? Că un enunț exclamativ sigur nu e… Dacă era, ar fi trebuit să știți că o astfel de construcție se finalizează cu un semn al exclamării și că acelor “copii” le lipsește un “I”. Nu vom mai insista nici asupra faptului indubitabil că orice început de propoziție e marcat prin literă mare și că topica dumneavoastră ne face să credem că ați locuit vreme de mulți ani pe alte meleaguri. Știm, sunt fleacuri! Dar pe noi ne deranjează să vedem continuu demonstrații de analfabetism de la oameni pe care ar trebui să-i privim cu respect, prin prisma faptului că ocupă funcții la care noi nici nu visăm. Așa că, doamna Nela, nu mai insistați… Ștergeți contul ăla de Facebook! Că ne speriați!