Carmen Dumitrescu
Să fii copil în Teleorman nu e ușor. Pentru că un copil nu se naște cu frica la pachet. El o învață de la părinți sau de la bunici. Numai că nu poți învăța ceva ce nu îți place. Și asta remarcăm la copiii care vor reprezenta într-o zi elita Teleormanului: că nu le place ideea de frică. Că se pregătesc pentru viața care îi așteaptă cu mult curaj și onestitate. Că vorbesc liber și din tot sufletul despre cinste, onoare, demnitate, bună cuviință. Că îi sperie numai ideea că ar putea să te teamă să-și spună punctul de vedere. Desigur, cei mari nu fac întotdeauna efortul de a sonda lumea lor interioară și de a vedea ce nu le place copiilor și nepoților, fiind mai degrabă preocupați să le asigure cele necesare pentru a se forma pe deplin. Însă un contact nedisimulat cu acești copii ai Teleormanului e suficient pentru a ne asigura de faptul că generațiile care se ridică din urmă vor fi libere. Asta, desigur, dacă bunicii și părinții lor nu se vor preocupa în mod deosebit să îi învețe cum să se teamă… La Școala Mihai Viteazul din Alexandria, cadrele didactice au bucuria de a interacționa zilnic cu niște copii extraordinari.
Dincolo de elementele de dezvoltare intelectuală precoce, oarecum firești în rândul noilor generații, învățătorii și profesorii au șansa de a sonda universul intern al unor copii foarte conștienți de dreptul lor de a-și spune opinia. Ei știu că nicio părere nu e greșită și că diversitatea opiniilor ne face mai buni și mai frumoși. Au spus-o astăzi, la unison, vreo 50 de copii ai claselor a IV-a C și a IV-a D, coordonați de prof. înv. primar Luminița Biolaru și Georgeta Naita, care au desfășurat, în cadrul Săptămânii Educației Globale o activitate numită: „Sunt bun pentru o lume mai bună!”
Ziarul Liber în Teleorman a răspuns invitației cadrelor didactice, mai curând pe fondul unei curiozități. Căci un subiect precum libertatea de exprimare părea a fi unul dificil pentru niște copii de clasa a IV-a. Și totuși, într-un mod de-a dreptul șocant, am aflat că tocmai acești copii înțeleg cu adevărat dreptul la opinie. Ei n-au învățat frica de a spune ce cred și, în același timp, au exercițiul respectării altor opinii. Șocant a fost faptul de a vedea cum zeci de copii ascultau cu atenție lucrările colegilor lor, fără a-i deranja sau întrerupe, fără a râde sau a glumi, așa cum de multe ori procedează adulții când vine vorba despre a respecta alte păreri. În mod evident, asta nu ține doar de buna creștere, ci de spiritul liber, încă nealterat, al celor care vor deveni, sperăm, elita Teleormanului. Căci vorbim despre niște copii care pot da lecții oricui despre curaj, despre onestitatea opiniilor și despre drepturi inalienabile. Am auzit, pe parcursul unei ore de civism, de la niște copii fraze precum: „A fi bun înseamnă să fii cinstit!”, „Ca să învingi trebuie să perseverezi”, „Lumea va fi mai bună când oamenii buni își vor spune opinia”, „Curajul înseamnă să-i ajuți pe alții”. Dialogul cu cei mici a fost, pentru noi, una dintre cele mai frumoase experiențe trăite în Teleorman. Căci niște oameni maturi n-ar fi putut vorbi atât de clar și de răspicat despre importanța liberei exprimări și despre respectarea părerilor altora. Niște oameni maturi n-ar fi înțeles niciodată că nu există păreri greșite. Într-un județ în care majoritarii aderă la o părere impusă, să vezi zeci de copii care spun că adevărul ține de perspectivă e mai mult decât reconfortant. Și dacă cei mari vor face gestul extraordinar de a nu-i învăța fricile lor, atunci din cenușa fricii teleormănene o generație liberă se va ridica. Și Teleormanul se va ridica odată cu ea!
