MINCIUNĂ: Cifrele oficiale arată că România are o rată de absorbție a fondurilor europene sub media europeană.
Context
Codrin Ștefănescu a declarat, în cadrul emisiunii Dosar de Politician de la B1TV, difuzată pe data de 31 aprilie 2019, că România ar avea „cel mai mare grad de absorbție” al banilor europeni. În plus, el susține că “inclusiv cei din Europa recunosc faptul că suntem printre țările fruntașe”. Totul s-a întâmplat în contextul unei emisiuni despre apelul președintelui României, Klaus Iohannis, către români de a participa la Referendumul pentru Justiție din 26 mai. Codrin Ștefănescu este invitat prin telefon în emisiune și, în cadrul dialogului cu realizatorul TV, Silviu Mănăstire, acesta se pronunță cu privire la dreptul lui Klaus Iohannis de a se implica în campania electorală aferentă alegerilor europarlamentare, dar și despre importanța alegerilor europarlamentare pentru România.
Verificarea
Ministerul Fondurilor Europene a publicat pe data de 17 aprilie, pe rețeaua socială Facebook, situația la zi a fondurilor europene.
Potrivit acestui raport public, este vorba despre aproximativ 25 mld. Euro, valoarea totală a liniilor de finanțare deschise, reprezentând aproape 91% din alocarea totală a României. În același timp, suma de 21,57 mld. euro constituie valoarea totală a contractelor de finanțare semnate. Rata de contractare a crescut de peste 14 ori, de la 5% în 2016 la 74,4% din alocare, în prezent. Rata de absorbție a României este aproximativ 28%, față de 30%, media Uniunii Europene.
Pentru a vedea evoluția fluxurilor financiare între UE și România am consultat datele disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor la capitolul dedicat bugetului Uniunii Europene. La momentul efectuării acestei verificări, pe site există date de la începutul lui 2007 până la 28 februarie 2019 privind sumele plătite și sumele primite.
Constatăm că sumele primite de la Uniunea Europeană se ridică la 52.452,38 milioane euro, iar sumele plătite de România către bugetul Uniunii Europene sunt însumate la 17.637,49 milioane euro. Cel mai slab a fost Programul Operațional Capital Uman, gestionat de Autoritatea de management de la Ministerul Fondurilor Europene și cel mai bine au mers proiectele dedicate întreprinderilor mici și mijlocii.
Cu privire la clasamentul real al țărilor în funcție de rata absorbției fondurilor europene, acolo obținem toate lămuririle chiar pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene. Potrivit situației la zi, așa cum este ea publicată oficial, adevărații “fruntași” ai Europei sunt Finlanda, cu o rată de absorbție de 56%, Austria și Irlanda, cu o rată de 50%. România se află, potrivit raportătilor publicate de ministerul de resort, în cea de-a doua parte a clasamentului, cu 28% rată de absorbție, adică 8.590.002.425.
Nu se poate vorbi așadar despre România în ipostază de “țară fruntașă” în privința absorbției de fonduri europene, dar cu certitudine, din datele oficiale rezultă o creștere a ratei de absorbție față de perioada 2015 – 2017.
Contactat de noi pentru a verifica afirmația lui Codrin Ștefănescu, Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene, declară că nici măcar datele PSD nu susțin afirmația.
„Nici măcar după datele lor nu e adevărat. Bine, acum Codrin Ștefănescu și fondurile, baba și mitraliera. Noi am verificat chiar ieri (n.r. 06.05.2019) pe Ministerul Fondurilor acest lucru. Suntem chiar sub media europeană cu două procente și situația este următoarea: pe primul loc este Finlanda, apoi Austria, Irlanda, Suedia, Cipru, iar noi suntem la 28%. Dar asta e cu rata de absorbție e un indicator pe care îl folosesc politicienii care înțeleg oricum foarte puțin despre fonduri. Adică, ce vreau să spun: rata de absorbție este relevantă la final. Să te uiți la fiecare moment la rata de absorbție, poți avea o imagine la zi. Dacă România e mult în urma mediei europene, atunci poți avea un motiv de îngrijorare. Factual vorbind, oricum, ce a spus Codrin Ștefănescu este o absurditate.”
Potrivit opiniei expertului pe fonduri europene, Petru Luhan, motivele unui grad redus de absorbție sunt evidente: birocrația excesivă, lipsa informării și lipsa banilor pentru cofinanțări. Într-un interviu acordat Ziarului Financiar la finalul anului 2018, expertul discută exact această problematică.
„Motivul primordial pentru care absorbţia fondurilor este atât de redusă este birocraţia excesivă. Guvernul a fost preocupat de alte chestiuni, cum ar fi numiri, şi nu de simplificarea acestor proceduri. Al doilea motiv este lipsa de informare a beneficiarilor. Chiar dacă toată lumea a auzit de aceste fonduri, aceştia nu cunosc condiţiile, nu ştiu unde să se adreseze. Un al treilea motiv este lipsa cofinanţării. Ca soluţii, pentru primul motiv ar fi modificarea HG 41/2016 pentru simplificarea procesului birocratic, pentru al doilea motiv soluţia este promovarea acestor fonduri, iar pentru al treilea motiv soluţia este disponibilizarea banilor”.
Nici comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, nu se poziționează în tabăra optimiștilor în care s-a așezat secretarul PSD, Codrin Ștefănescu. Aceasta a explicat la finalul anului 2018, pentru Agerpres că România s-a confruntat chiar cu risc de dezangajare de 800 milioane euro, din cauza proiectelor insuficiente pe POR.
„La începutul anului 2018, România s-a confruntat cu un risc de dezangajare de 800 de milioane de euro, din cauza proiectelor insuficiente în cadrul Programului Operaţional Regional. La ora actuala, situaţia evoluează de la o zi la alta. În discuţiile repetate pe care atât eu, cât şi serviciile mele, le-am purtat cu autorităţile române de-a lungul anului, am agreat împreună un set de măsuri menite să reducă riscul de dezangajare, adică riscul pierderii din fondurile alocate României. De pildă, am aprobat fuziunea Programului Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri cu POR, am aprobat extinderea rezervei de proiecte eligibile, incluzând schema Casa Verde, modernizarea grădiniţelor, achiziţionarea de ambulanţe pentru toate judeţele şi redirecţionarea fondurilor spre zone cu o mai bună perspectivă de absorbţie, cum sunt proiectele pentru IMM-uri, domeniu către care am redirecţionat 150 de milioane de euro”, afirmă comisarul european Corina Crețu.
Concluzie
MINCIUNĂ: În mod cert, nu se poate discuta despre „cel mai mare grad de absorbție”, ci doar despre o creștere a gradului de accesare a fondurilor europene în ultimii ani, comparativ cu anul 2015, de exemplu, când România se afla în coada clasamentului European. România are, așa cum arătat, o rată de absorbție a fondurilor europene sub media europeană. (28%, față de o medie de 30%).
