Carmen Dumitrescu
Suntem atât de liberi în Teleorman! Atât de liberi, încât nimeni nu ne mai ajunge la nas. E drept că în casele noastre miroase doar a cartofi prăjiți și că noi n-am gustat niciodată icrele negre, dar în viață e bine să ai exact atât cât meriți. Și noi merităm din plin tot ce avem. Inclusiv candidații la Parlament. O să spuneți stupefiați că nu e treaba poporului să decidă pe cine trimit partidele în alegeri. Dar dacă depășim judecata superficială, putem concluziona foarte simplu faptul că noi suntem vinovați și de Cătălina Ștefănescu, și de Crin Antonescu, și de Vali Boboc, și de Lucian Militaru, și de cine mai umblă actualmente prin Parlament, pretinzând că are vreo legătură cu noi. Cel mai mare păcat pe care îl poate face un cetățean în democrație este neimplicarea. Căci neimplicarea permite întotdeauna ca abuzul să se înfăptuiască natural. Pentru că am preferat un loc de muncă la stat sau pentru că ne-a interesat mai mult să avem o pâine, în loc să visăm la friptură, am ajuns să avem primari ca Dănuț Cuclea, viceprimari ca Edi Oprea, prefecți ca Nițulescu și hoți ca Dragnea. Dacă noi, cei care pretindem că suntem animați de bun simț și bune intenții, le-am fi spus la timp acestor non-valori că locul lor e în anonimat și le-am fi luat locul, încercând să luptăm pentru viitorul nostru și al celor pe care îi iubim, azi n-am fi discutat despre Teldrum. Am asistat parcă neputincioși la schemele, cică politice, ale unor hoți și am ajuns, iată, cel mai sărac județ din țară. Noi nefiind, de fapt, neputincioși. Căci puterea lor e determinată de voința noastră. Și iată vin alte alegeri. Tot parlamentare. În fruntea listelor avem niște oameni deosebiți, începând cu Dragnea și terminând cu Tiberiu Neamu. Niște oameni adevărați, care știu că viața e despre putere și despre acumulare, despre botezarea străzilor cu propriile nume, despre afaceri cu statul și, de ce nu, despre prostirea proștilor. Realitatea e mereu schimbătoare, ar spune unii. Numai că oamenii nu se schimbă. Cine crede despre Dragnea că mai merită un mandat, pentru că are planuri și proiecte pentru Teleorman, trăiește într-un univers paralel. Dragnea are nevoie de mandat ca să scape de Rahova. Asta e tot! Și toți vom fi părtași la salvarea unui infractor de propriile lui infracțiuni. În cele din urmă vom continua să ne plângem de milă, căci noi nu puteam schimba nimic… Dar ne putea schimba ceva pe noi? Căci asta e adevărata întrebare. Totuși, răul e deja făcut. Așa că tot ce ne rămâne e să stăm în continuare pe margine, sperând că și mai mulți morți vor ieși să voteze în locul nostru. Și ca să nu ne treacă timpul prea greu, am putea măcar să ne aplaudăm non-valorile. De fapt, să ne aplaudăm pe noi înșine. Pe Lucian Iotu, pe Edi Oprea, pe Dănuț Cuclea, pe Teo Nițulescu, pe Liviu Dragnea… Să-i aplaudăm, că nimeni altcineva în afară de noi n-are motive s-o facă. Să-i aplaudăm! Căci ei sunt… noi!
