Un proiect uriaș câștigat de județul Teleorman pentru refacerea radicală a rețelelor de apă potabilă și canalizare are întârzieri majore și probleme structurale. 122 de milioane de euro (prima fază a contractului) și peste 200 de milioane de euro (faza a doua) sunt periclitate de dificultățile constructorilor care au câștigat licitațiile. Compania județeană care gestionează proiectul este condusă de un tânăr lipsit de experință managerială, iar primarii din județ reclamă întârzierile de implementare.
La momentul în care scriem acest material, în județul Teleorman sunt orașe care, în proporție de 35%, nu au alimentare cu apă și nici canalizare. Asta se întâmplă în secolul în care, chiar și în mediul rural, oamenii petrec o mare parte din timp privind într-un ecran de telefon mobil sau tabletă. Asta a justificat cumva pretenția județului Teleorman de a obține finanțare externă pentru extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare, astfel încât oamenii din orașe, cel puțin, să nu mai simtă că trăiesc în Evul Mediu.
În anul 2007, județul Teleorman a obținut finanțare prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 pentru proiectul “Extindere și reabilitare rețele de apă și a sistemului de canalizare în județul Teleorman”, cu o valoare eligibilă de 122.004.342 euro, care urma să fie implementat în două etape, respectiv etapa I (2007-2013) cu o valoare eligibilă de 105.384.554 de euro (92.907.023 euro de la UE) și etapa II (2014-2020) cu o valoare de 16.619.788 de euro (14.652.005 euro de la UE).
Cele patru proiecte de apă și apă uzată includeau realizarea de infrastructură și facilitați de tratare a apei uzate, cât și îmbunatățirea accesului la sistemele de alimentare cu apă potabilă. Infrastructura vizată urma să contribuie la oferirea de servicii, dar și la un grad de acoperire în domeniul apei curente și uzate, în conformitate cu directivele europene, legate de calitatea apei și de tratarea apei uzate în mediul urban. Gestiunea serviciului de alimentare cu apă și canalizare, în baza căruia s-a îndeplinit una dintre condițiile de eligibilitate în vederea obținerii finanțării, a fost delegată operatorului județean de apă-canal, Apa Serv S.A.
Directorul-moștenitor al unui proiect de milioane
La momentul obținerii acestei finanțări, la cârma Apa Serv SA se afla deputatul PSD Valentin Boboc, cunoscut îndeosebi opiniei publice prin aceea că, la îndemnul lui Liviu Dragnea “lua oameni, îi lega, îi ducea la vot”, în dosarul Referendumului. Sub supravegherea lui Valentin Boboc a început și marea aventură a Apa Serv SA cu fondurile europene.
Dar, în paralel cu evoluția proiectului, trebuie să urmărim și ce se întâmpla în sfera politicului autohton. Atunci când Valentin Boboc a decis să-și depună candidatura la parlamentarele din 2012, acesta și-a luat alături în lupta electorală pe tânărul de încredere Ciprian Gurban. Gurban îl însoțea pe Boboc în deplasările sale prin județ, în calitate de șofer și suporter înfocat, devenindu-i în cele din urmă veritabilă mână dreaptă.
După câștigarea alegerilor parlamentare, Boboc s-a mutat la București și l-a impus la șefia Apa Serv SA pe Ciprian Gurban, care a devenit gestionarul proiectului finanțat de UE.
Proiectul urma să fie implementat prin derularea a 13 contracte, dintre care 11 contracte de lucrări (inclusiv extinderea şi reabilitarea sistemelor de distribuţie a apei potabile şi de canalizare în cele 5 aglomerări urbane), şi 2 contracte de servicii de asistență tehnică pentru managementul proiectului şi supervizarea lucrărilor.
Cele 13 contracte au o valoare totala de 122.004.342 Euro, din care Alexandria – 44.148.086 Euro; Turnu Măgurele – 38.450.891 Euro; Roşiorii de Vede – 13.480.307 Euro; Videle – 14.208.690 Euro ; Zimnicea -11.716.368 Euro.
Multă vreme nu s-a auzit nimic despre proiect, astfel că nimeni nu știa exact dacă se mai implementează, cum se implementează și cine se ocupă de asta. Până au început să apară problemele.
“Acum așteptăm ca mortu’ colacul să se lucreze ceva”
Primul semn de întrebare a apărut în momentul în care majoritatea constructorilor care au câștigat licitațiile aferente proiectului n-au reușit să termine lucrările în bune condiții. Practic, aceștia s-au oprit la aproximativ trei sferturi de drum, lăsând cele mai importante detalii nefinalizate. Vorbind cu primarii din județul Teleorman, care trebuie să se confrunte în mod direct cu nemulțumirile populației, aflăm că problemele există încă și că ele sunt mari. Mai mult decât atât, primarii se tem că dacă se mai amână mult finalizarea primei etape a proiectului, care ar fi trebuit să fie gata încă din 2013, se vor pierde banii aferenți etapei a II-a. Și acolo e vorba de foarte mulți bani.
Roșiorii de Vede, de exemplu, e unul dintre orașele care în proporție de 35% nu are apă și canalizare. Valerică Cîrciumaru (PSD), primarul orașului, e total nemulțumit de felul în care merg lucrurile în privința acestui proiect. De altfel, acesta ne-a confirmat și faptul că, de când e el primar, adică din 2016, nu s-a mai lucrat nimic.
“De când sunt eu primar nu s-a lucrat nimic. Noi am avut stația de epurare, care a fost finalizată, s-a recepționat. Acum așteptăm ca mortu colacul etapa a doua. Documentația e pe la Ministerul Dezvoltării și din ultimele discuții pe care le-am avut noi pe la nivel de Apa Serv se preconizează că pe la anul vom începe faza a doua. Am primit multe sesizări de la populație cu privire la calitatea apei din oraș. Dar acest proiect are în vedere extinderea rețelei. Pentru că la Roșiori avem canalizare doar pe 60% din străzi și apă curentă pe vreo 65%. Restul n-au apă curentă și canalizare. În oraș! Asta e situația! Și proiectul ăsta asta are în vedere. Rețeaua existentă este îmbătrânită, apar defecțiuni frecvente și în momentul în care se intervine automat se produce acest fenomen. De aici e și… Am încercat noi și alte soluții, alte variate, m-am consultat cu oameni care au ieșit la pensie, dar n-am găsit o soluție. Acum n-am mai avut sesizări. Ori au văzut că mă sesizează degeaba, că n-am ce să fac, dar chiar nu știu. Bani pentru reabilitare nu sunt. Asta am tot discutat. Poate în viitor să găsim. Că sunt sate prin județ care au de toate și noi, ditamai orașul, nu avem. Dar nu e numai la noi. Și la Zimnicea e. Eu am început să mă obișnuiesc, dar e amețitor să vezi ce sume se cer pentru orice studiu de fezabilitate. Ne confruntăm și cu o lipsă de firme care fac asta. ”
Nici la Videle situația nu e pe roze. Primarul Nicolae Bădănoiu susține că problemele sunt și au fost grave. Iar ele au fost determinate de un constructor pe care primăria îl acuză de incompetență, care s-a retras din schemă în momentul – cheie: “În proiectul ăsta integrat, din 2014 am primit finanțare și pentru a doua etapă. Nu erau prinse în proiect niște cartiere. În cadrul acestui proiect, absolut toate străzile vor beneficia de apă și canal. Suntem la faza I, faza a II-a, din discuțiile purtate, o să se semneze contractul anul viitor. Și la faza I lucrările nu sunt finalizate, pentru că au fost probleme cu constructorul. Nu știu cine e constructorul, cred că Apa Serv poate spune. Ei sunt lideri de proiect. Constructorul s-a apucat de lucrări, au terminat rețeaua de apă și canalizare pe câteva străzi, dar nu au montat stațiile de pompare. Și au început lucrări în unele cartiere. Acolo s-a săpat și s-a introdus rețeaua, dar nu este funcțională nici rețeaua de apă, nici canalizarea. Sunt probleme la blocurile unde instalațiile sunt foarte vechi, de aproape 40 de ani. Noi, tot prin acest proiect am finalizat stația de clorinare și am înlocuit aproape 13 km de rețea de aducțiune. Mai sunt probleme destule. De ce să nu zic? Eu știu că suntem la pachet cu Alexandria în etapa I.”
Probleme majore sunt și în capitala județului Teleorman, Alexandria. În urma unei discuții sub protecția anonimatului cu un angajat al Apa Serv am aflat, de fapt, care sunt adevăratele probleme și, mai ales, care sunt pericolele care pot afecta cu adevărat populația. Acesta ne-a mărturisit că nu nepărat reaua-voința stă în spatele întregului haos din domeniul managementului apei din Teleorman, ci prostia și indiferența. Mai mult, vorbim despre marele risc ca amânarea finalizării unui proiect de o asemenea amploare să determine pierderea banilor din Etapa a II-a. Redăm în cele ce urmează mărturia, sub protecția anonimatului:
“Financiar Apa Serv e zob. Vând aproximativ 30% din apă în Alexandria. Nu facturează, nu le pasă. Sunt mai puțin motive obiective, că nu a pus apometru cuiva sau altcuiva, nu-i interesează! Și până acum au trăit din facturat contractele vechi, cu fondurile europene și anul ăsta e varză. Toate documentele sunt la Departamentul de Luptă Antifraudă. Dar aceasta e o problemă minoră, pe lângă cea mare: securitatea populației. Dacă o țin așa intră în faliment și pierd faza a doua a proiectului, adică vreo 200 de milioane de euro. Ei n-au terminat nici faza I. E Videle neterminat și Zimnicea, exact unde sunt cele mai mari pierderi. În Alexandria sunt în momentul acesta 800 de case fără contoar. Bagă firma în faliment. 25% din oamenii care stau la apartament plătesc. Doar atât. E dezastru! Gurban ca manager e zero barat, are 30 de ani și n-a făcut o factură în viața lui. E apa noastră! Dacă se oprește apa, nenorocesc tot județul. Cred că nu sunt conștienți! Proiectul a întârziat și s-a amânat atât numai din vina constructorilor. E sistemul prost, au venit niște șmecheri, n-au avut ce să le facă. Dar amânarea asta, întârzierea asta poate duce lejer la pierderea banilor din faza I. Deci sunt două pericole mari: unul că poți să pierzi faza I, din care au mai rămas puțini bani, dar poți să pierzi faza a II-a, unde sunt 200.000.000 de euro. Pentru că Uniunea Europeană zice: “Dacă vrei să fii eligibil, trebuie să fii rentabil. Eu nu pot să dau banii pe o pagubă!” Și să pierzi proiect de două sute de milioane pentru 5 orașe mari și 14 localități”
La final, tot Teldrum câștigă!
Oficialii interogați pe această temă spun la unison că întârzierea proiectului (care ar fi trebuit să fie deja în a doua etapă, dar în realitate nu a fost terminată nici măcar prima) este cauzată de constructori. Dar care e problema constructorilor?
De principiu, la acest capitol, nu prea se pot aduce reproșuri celor de la Apa Serv, pentru că în mod oficial, lucrările au fost licitate pe SEAP. Dar majoritatea câștigătorilor s-au dovedit a fi companii abonate la banul public gestionat de administrații PSD. Adevarata dramă e că banii europeni s-au evaporat în plata unor contracte cu unii constructori care au lăsat treaba neterminată și administrațiile încurcate.
Una dintre companiile câștigătoare e S.C. ERG TERMROM SA Galați. Directorul și administratorul firmei au fost arestați preventiv pentru trafic de influență. EPTISA este o altă companie, cunoscută pentru contractele pe care le-a încheiat cu administrațiile conduse de PSD – un exemplu este stația de epurare a municipiului Craiova. Alte două companii câștigătoare, TRANSIM Argeș și COMPETENT SERV Galați, sunt acum în insolvență.
Unul dintre cele mai mari contracte încheiate de Apa Serv este cu TELDRUM SA, în asociere cu S.C. Pro Toby SRL. Din contract, firmei TELDRUM SA i-au revenit circa 17 milioane de lei.
Ce spune directorul S.C. Apa Serv SA, Ciprian Gurban, despre prestația companiilor câștigătoare:
„Toate datele sunt publice. Ce explicații să vă dau eu? Apa Serv s-a ocupat de fiecare licitație, au fost și membri ai Consiliului Județean și din primării. S-a terminat o parte din etapa I. Sunt trei contracte reziliate, nu s-a terminat stația de tratare apă de la Turnu Măgurele, făcută de o asociere din Germania, cu reprezentantul din România și încă un proiectant. Contractul este reziliat. Constructorul de la Videle, care n-a montat stațiile de pompare n-a făcut nici la Alexandria și Zimnicea. Nu le-a montat pentru că n-a avut capacitatea de a-și duce la bun sfârșit lucrările. Drept urmare, s-a reziliat contractul, i s-au calculat penalități, la toată lumea s-a calculat penalități. Este vorba de constructorul Transim din Argeș, Competent Serv Galați, ambele sunt în insolvență la ora asta. Lucrările sunt terminate la Zimnicea, restul de executat o să ridicăm în SEAP. La Turnu Măgurele am licitat de două ori și nu s-a prezentat nimeni la licitație pentru finalizarea lucrărilor rămase din etapa I. Mai e la Zimnicea un rezervor unde, tot la fel, suntem la Comisia de Arbitraj. Apa Serv răspunde de calitatea apei până în fața blocului. De acolo răspundeți dumneavostră, nu eu. Am mai avut reclamații, am mers cu Comisia de la Ministerul Sănătății și s-a văzut că apa în fața blocului e ok, iar în apartament nu era ok. Noi facem zilnic analize. Apa dacă nu era potabilă, presupun că era închis sistemul.”
Tot pe constructori dă vina și președintele Consiliului Județean Teleorman, Dănuț Cristescu. El admite că, în cele din urmă, pentru această proastă gestionare a lucrurilor, județul are de suferit: “Sigur că întârzierea proiectului de reabilitare a sistemului de apă afectează județul. Au fost probleme cu constuctorii. Constructorii care au câștigat licitațiile nu și-au îndeplinit obligațiile din contract, astfel încât s-au reziliat aceste contracte și au întârziat lucrările. Bineînțeles că județul este afectat, în sensul în care teleormănenii nu beneficiază de rețele de apă modernizate la nivelul localităților respective.”
În rest, toți ceilalți au câte ceva de câștigat. Teldrum, de pildă, a bifat încă un contract bun pe bani europeni, în timp ce oamenii care așteaptă ca primirea acestor sume să se reflecte și în nivelul lor de trai și, mai ales, în sănătatea lor (pentru că adevăratul scop al acestui proiect chiar acesta este: calitatea apei de băut) încep să se teamă ca dacă lucrurile vor continua să fie gestionate la fel de stângaci ca până acum vor pierde banii care ar mai trebui să vină și, foarte posibil, și pe cei deja alocați.
N-ar fi prima dată când se întâmplă asta în Teleorman, dar, din păcate, acum ar cântări foarte greu pentru fiecare om în parte. În anul 2013 ar fi fost necesar ca orașele din județul Teleorman să aibă sisteme de alimentare cu apă și canalizare moderne, care să le asigure apă de băut de bună calitate și, de asemenea, posibilitatea de trata apa uzată. Suntem în anul 2018 și nu e cazul.
Deja ar fi trebuit ca Apa Serv să fie plină etapă a doua a proiectului și să rezolve problema apei în alte 14 localități din județ. Riscul pierderii banilor este cât se poate de real.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.liberinteleorman.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.