Carmen Dumitrescu
Despre Eugen Coman, șeful APIA Teleorman, nu s-a prea scris… Pe nedrept, am spune noi, având în vedere viața tumultoasă a personajului, dar și lecția de oportunism pe care el ne-o oferă în mod gratuit. Căci întreaga experiență a celui care este acum un om foarte bogat poate constitui o pildă de succes pentru oricine își dorește să afle cum ajungi dintr-un om relativ sărac fericitul posesor de proprietăți declarate și nedeclarate, dar și mâna care taie și spânzură într-un domeniu de prim interes într-un județ agrar precum Teleormanul. După ce ne-a obligat, prin atitudinea lui, să ne dorim să aflăm mai multe despre viața și activitatea sa (căci, în mod normal, noi nu suntem specialiști în agricultură și nici nu cultivăm relații cordiale cu fermierii), ne-am confruntat cu șocul de a afla că omul care are responsabilități importante în domeniul agriculturii teleormănene este, la bază, un fiu de preot, cu licența întârziată, dar foarte abil în a cultiva relații cu lideri politici și a năși copiii oamenilor cu relații din mediul public, reușind astfel să se mențină în fruntea unei ierarhii care începe să se clatine. Nu de alta, dar mai mulți fermieri și oameni care au vrut să se angajeze la APIA s-au confruntat cu situația de a li cere “partea șefului”, așa că au făcut plângeri la DNA, considerând că oricât ar fi omul de corupt, tot trebuie să se oprească la un moment dat. Partea interesantă e că până să ajungă (ne)omul care taie și spânzură la APIA, Coman părea un individ normal, chiar și puțin carismatic, dacă ținem cont de faptul că au fost oameni care l-au votat pe vremea când candida la Primăria Alexandria. Dar să le luăm pe rând, pentru că povestea e foarte interesantă și merită un serial ca la carte.
Exilul
Fiu de preot, Eugen Coman a terminat facultatea la Galați, specializându-se în Industrie Alimentară și a primit repartiție în Teleorman. Ajuns aici, omul a fost obligat să-și facă relații și, pe măsură ce anii treceau, acesta constata că e bine să ai planuri legate de politică. Așa că înainte de anii 2000 el candida la Primăria Alexandria și reușea să se califice în turul doi al alegerilor, demonstrând că ceva carismă are. Dar pierderea alegerilor l-a obligat să se reorienteze și să-și încerce norocul în afaceri. Nu i-a mers și, dacă ar fi să ne luăm după gura târgului, faptul că l-ar fi ruinat pe fratele său și apoi a trecut printr-un divorț dificil l-a determinat să plece pentru o vreme din județ, pentru a-și încerca norocul în Bacău. Norocul l-a găsit, se pare, pe meleagurile acelea, căci acolo a cunoscut-o pe cea care avea să-i fie parteneră de viață și om fără de care el probabil n-ar fi avut determinarea de a acumula avere. Este vorba despre Monica Coman, actual om de bază în Inspectoratul Școlar Teleorman, despre care, însă, colegii ei profesori spun că ar fi venit aici cu o notă foarte mică la titularizare, care n-o îndreptățea să profeseze în mediul urban. Dar acesta este un alt subiect, care ne interesează mai puțin momentan. Ei bine, cunoscând-o pe Monica, Eugen Coman a decis să revină în Teleorman și să-și construiască aici viitorul, iar stelele i-au surâs. În ce sens? Ei bine, Monica, fiind o prezență foarte agreabilă a reușit să dezvolte o relație apropiată cu un important liberal al locului, specializat în domeniul învățământului, și anume Constantin Cula. Practic, de aici a început ascensiunea familiei Coman și transformarea unui om carismatic, dar modest într-un personaj dezagreabil, care s-a făcut cunoscut în rândul fermierilor și nu numai prin tot felul de abuzuri.
Cum faci avere după exil?
Evident, faptul că familia Coman avea acum un protector în persoana lui Constantin Cula, care la vremea aceea chiar deținea destulă influență la nivelul puterii județene, a cântărit greu. Și dacă înainte de a lua în mână frâiele APIA, Monica și Eugen Coman erau niște amărâți, cu un apartament cumpărat în rate, după fericitul moment al numirii sale în fruntea instituției, lucrurile au început să se schimbe. Noi ne-am uitat pe declarațiile de avere ale șmecherului de la APIA și am constatat îmbunătățirea, de la an la an, a nivelului de trai al acestei familii, în care partea ambițioasă pare să fie cea feminină. Evident, ambiția nu e lucru rău. Problema apare atunci când ambiția te împiedică să mai vezi realitatea în clar. Și tocmai acesta e cazul familiei Coman în anul de grație 2017. În anul 2011, familia Coman deținea un teren intravilan în comuna Nanov, cu o suprafață de 1003 MP și apartamentul din Alexandria, cumpărat în rate. În anul 2012, Eugen Coman încasa un biet salariu de 1105 lei și o indemnizație de creștere a copilului, cu o valoare anuală de 44.439 de lei. În acest timp, Monica Coman încasa de la Liceul Pedagogic 18.000 de lei pe an. Până aici, totul pare în regulă, pentru o familie de bugetari un pic mai înstărită. Dar grație relațiilor bune cu Cula, Monica începe să acumuleze funcții și poziții, mai bine sau mai prost plătite, care începeau să-i asigure un venit frumușel. Totuși, lăcomia acestei tinere este cunoscută bine printre colegii ei, care spun, la unison, că singura ei preocupare în viață e legată de bani. Și că în acest sens l-ar fi împins constant pe Eugen Coman să scoată bani chiar și din piatră seacă. O mutare proastă am spune noi, căci dacă îți respecți partenerul, cel puțin, nu-l trimiți în arhivele DNA. Dar astea sunt problemele ei de conștiință. Revenind la averea familiei Coman, se pare că în anul 2012, aceasta a mai achiziționat un teren intravilan în comuna Nanov, de data asta în suprafață de 2050 de MP. În tot acest timp, salariul lui Coman era în creștere, ajungând anul trecut la suma frumușică de 95.010 lei pe an, la care se adaugă bonificațiile. Legale sau nu (asta vor determina procurorii), aceste bonificații constituie și sursa posibilităților numeroase ale familiei Coman de a face excursii în destinații exotice și în locații de lux. În plus, la momentul acesta, Monica Coman se laudă că familia ei ar mai deține (la modul nedeclarat) niște sute de stupi la agenți economici, precum și alte proprietăți cu care ar fi considerat că nu e cazul să se laude în declarația de avere. În tot acest timp, fermierii sunt stupefiați de felul în care Coman se comportă cu ei, cerându-le unora dintre ei să intre la el în birou fără telefoane, căci omului îi e frică de înregistrări mai rău decât îi e dracului de tămâie.
Aranjamente cu telefonul închis și buzunarul deschis
De când coordonează activitatea APIA, Eugen Coman a devenit un om important, căci în pixul lui stau subvenții pentru fermieri, în valoare de foarte mulți bani. Însă, în loc să înțeleagă care este rolul lui în povestea unui județ de tip agrar, Coman se gândește strict la propriile lui interese și la nevoile familiei sale, așa că se arată dispus să facă mereu aranjamente. Toate acestea se desfășoară, potrivit surselor noastre, în spatele ușilor încuiate și cu telefonul închis. Fie că pretinde sau primește, Eugen Coman ține în permanență buzunarul deschis. Și oamenii dau, în general, căci sunt, la rândul lor, interesați să obțină cât mai mulți bani europeni, chiar dacă asta presupune să arunce o parte în buzunarele lui Coman. Este vorba despre situațiile mai multor fermieri, precum Barbu Emil sau Mariana Ghițescu, despre care publicația noastră a relatat amănunte cel puțin interesante. Și grație unora dintre fermieri, preponderant în cazul celor care au avut de pierdut din “colaborarea” cu Eugen Coman, niște plângeri au ajuns pe masa procurorilor și sunt cu siguranță cercetate. Însă, în loc să se ocupe cu îndreptarea lui, Coman are acum alte preocupări, precum pe aceea de a băga pumnul în gura presei care nu tace. Că e greu să faci aranjamente când ele apar în ziarul de a doua zi… Și-l înțelegem perfect, fără s-o luăm personal, doar că interesul lui pentru noi ne-a determinat și pe noi să fim interesați de el, așa cum n-am mai fost niciodată până acum. În consecință, vom reveni cu investigații asupra vieții și carierei șefului de la APIA, spre bucuria oamenilor care au avut ghinionul de a prinde la conducerea acestei importante instituții un personaj care lucrează cu telefonul închis și buzunarul deschis.
