Ciudatul caz al Revoluției din Teleorman: “În orașul Alexandria au fost cu adevărat 36 de revoluționari. Restul sunt certificate date pe bani!”

în Dezvăluiri

În Teleorman, în 1989, Revoluția s-a văzut la televizor. Cu toate acestea, sute de teleormăneni, majoritatea oameni cu notorietate politică, sunt posesorii certificatelor de revoluționari. Parlamentari, oameni de afaceri și cadre medicale din județ au în acest moment dovada scriptică a eroismului. În realitate, pentru ei, Revoluția a fost o cale de a se face cunoscuți și de a obține unele avantaje financiare, oferite de statul român celor care și-au revendicat calitatea de “revoluționari”.

Potrivit statisticilor publicate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor în anul 2006, la nivel național erau înregistrați 6.000 de revoluționari. Însă, după ce Legea Recunoștinței a intrat în vigoare, numărul certificatelor de revoluționari a început să crească, astfel că, în prezent, la nivel național, numărul revoluționarilor a ajuns la 23.000, asta în contextul în care în Timișoara, acolo unde s-a născut Revoluția, nu sunt înregistrați mai mult de 2.800 de revoluționari.

Legea Recunoștinței, în baza căreia s-au preschimbat certificatele de revoluționar, a fost modificată în mod repetat iar termenul-limită pentru aducerea documentației a fost prelungit succesiv, ultimul termen fiind cel din 30 aprilie 2010. În cadrul uneia dintre ultimele ședințe ale Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 s-au aprobat 1.037 de dosare de revoluționar, doar trei dintre acestea vizând revoluționari din Timișoara, restul împărțindu-se între Teleorman, Vaslui și Dolj.

Prin Legea Recunoștinței, revoluționarii primeau unele beneficii, printre care se număra și acordarea de terenuri. Astfel, potrivit datelor Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, din topul județelor cu cele mai mari suprafețe de teren acordate revoluționarilor se numără și Teleormanul, cu 263 de hectare. Nu vom mai menționa că, vreme de mulți ani, această lege oferea și o sumă lunară de bani posesorilor de certificate de revoluționar, precum și scutiri de la plata taxelor și impozitelor locale. Astfel, nu e greu de ghicit faptul că în spatele dorinței de a fi recunoscuți drept revoluționari, teleormănenii și-au dorit beneficii materiale. Pe care le-au și obținut, în contextul în care numai în Turnu Măgurele sunt înregistrați peste 100 de revoluționari iar la Alexandria, numărul lor trece de 50.

În Teleorman, mult vedete locale și-au dat examenul de șmecherie în Revoluție. Nu neagă nimeni că au fost prezenți pe la vreo adunare publică în acele vremuri, după ce văzuseră la televizor că lucrurile începeau să scape de sub control și dictatorul fugea. Lista numelor celor care pretind că au luptat la Revoluție în Teleorman, însă, e extrem de mare pentru un județ fără Revoluție. Și, printre ei, se numără parlamentari, oameni politici și persoane publice de mare impact. De la celebrul stomatolog, Eugen Filios până la fostul deputat și actual om de afaceri Adrian Simionescu, de la avocatul Liviu Ardeiaș până la foștii senatori Timotei Stuparu și Nicolae Mohanu, multe persoane publice din Teleorman se mândresc cu rolul lor important la Revoluție. Amintirile lor despre revoluție sunt, însă, vagi.

Fostul deputat de Teleorman, Adrian Simionescu, admite că multe certificate de revoluționar au fost acordate fără merite și că el însuși s-a nimerit să fie la locul potrivit, în momentul potrivit. 
“Tu n-ai avut colegi la facultate care au absolvit fără să treacă vreodată pe la şcoală? Cam asta s-a întâmplat cu mulţi la momentul acela. Dar dacă comisia a acceptat dosarele, înseamnă că nu e nimic de comentat. Eu, la acea vreme, mă aflam la Slatina. Eram inginer stagiar. Şi vă pot spune că atunci, pe 22 decembrie, la Slatina s-a tras în zona în care eu îmi desfăşuram activitatea. Aşa că am trăit Revoluţia în stradă, dar nu pot spune că am fost vreun mare revoluţionar. L-aş mânia pe Dumnezeu. În plus, eu beneficii prea multe n-am avut. Bani nu am luat, pentru că indemnizaţiile sunt acordate celor fără venituri sau cu venituri mici. Iar la mine, n-a fost cazul…”, a declarat Simionescu

Alexandru Vătafu, președinte al Asociației 22 Decembrie, Teleorman, este cel mai în măsură să dea un număr exact al participanților reali la “revoluția” din județ. De altfel, asociația în sine a apărut la inițiativa unui grup de doar 9 participanți la Revoluția Română și a fost recunoscută juridic în anul 1991, printr-o hotărâre a Judecătoriei Alexandria. Dacă inițial, Asociația avea 21 de membri, pe parcurs, numărul lor a crescut la peste 400. Alexandru Vătafu, actual om de afaceri, crede că certificatele de revoluționari în Teleorman s-au dat “pe bani”.

“Oamenii din Teleorman au trăit tot ce s-a întâmplat, dar nu ca la Timișoara. Din momentul în care a venit Iliescu, munca noastră s-a terminat. Au pus mâna pe putere, au făcut ce au vrut. În orașul Alexandria, că în afară de Alexandria n-a fost nimic atunci, au fost cu adevărat 36 de revoluționari. Restul sunt certificate date pe bani! Am făcut reclamație la Senat, la Camera Deputaților pe tema asta. Eu am o statistică de la pensii, sunt vreo 220 de revoluționari pe hârtie în Teleorman. În realitate au fost 36! Și asta nu e părerea mea, este credința mea documentată. Pentru că eu pe astea le-am trăit! Am făcut reclamații, nimeni nu le bagă în seamă. Eu mai mult ce pot să fac?”, a declarat Vătafu.

Surse informale, care doresc să-și păstreze anonimatul povestesc, de asemenea, că pe vremea aceea, certificatele de revoluționari se acordau prin semnarea unui tabel. Semnăturile se strângeau în parc la Bulevard: “Știți cum s-au dat certificatele astea? Era Doru Istrate care pur și simplu chema lumea să semneze un tabel, ca să-i facă pe toți revoluționari. Așa a fost!”

Județul Teleorman are, în mod real, 36 de revoluționari autentici care au participat la Revoluție, fie plecând la București să lupte pentru democrație, fie păstrând flacăra protestului aprinsă la Alexandria. Pe acte, însă, județul are aproape 300 de deținători de astfel de certificate, deținători care au participat la Revoluție, încurajând lupta revoluționarilor din fața televizorului.

1 Comment

  1. Vai de noi! De aceea nu ni se dă încă titlurile de proprietate pentru terenurile arabile. Au fost acordate falșilor „revoluționari”….

Lasă un răspuns

Your email address will not be published.

*